Deficienţele la achiziţiile publice ţin de legi, dar şi de complicitatea dintre contractant şi firme

Deficienţele din sistemul de achiziţii publice ţin de legislaţia încă deficitară, în pofida mumeroaselor modificări, gradul redus de pregătire al autorităţilor contractante, dar şi de complicitatea dintre acestea şi mediul privat.

Sistemul de achiziţii publice are multe neajunsuri, precum cele generate de cadrul instituţional existent, cu prea multe instituţii, dar şi de cel legislativ, care a suferit numeroase modificări în ultima perioadă, a declarat marţi, Cristina Trăilă, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), la un seminar privind achiziţiile publice organizat de Ziarul Financiar.

"Vrem să eliminăm conflictele de interese şi lipsa de transparenţă", a spus şeful ANRMAP.

Ea a adăugat că este obligatorie restructurarea societăţii româneşti, generatoarea unui sistem care "colcăie".

Pe de altă parte, Bogdan Lehel Lorand, preşedintele Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), a afirmat că unele nereguli constatate nu trebuie să conducă la generalizări asupra întregii pieţe.

El a spus că au fost înregistrate progrese în ultimii ani în domeniul achiziţiilor publice, adăugând că problemele nu pot fi eliminate decât treptat.

"Nu ne putem aştepta ca problemele să dispară peste noapte. Sunt anumite reflexe care au rămas. Nu doar autorităţile sunt de vină, toate sunt făcute în complicitate cu operatorii economici", a spus el.

Reprezentantul CNSC a adăugat că se aşteaptă ca în acest an numărul contestaţiilor să se stabilizeze la aproximativ 7.000, în condiţiile în care instituţia a primit anul trecut peste 7.800 de plângeri.

Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), a afirmat că există o anumită incoerenţă în plan legislativ.

Un alt reprezentant al pieţei construcţiilor, Alexandros Ignatiadis, director general al companiei Octagon Contracting & Engineering, a evidenţiat numeroasele modificări ale legislaţiei privind achiziţiile publice.

"După ritmul de upgradare suntem mai avansaţi decât Microsoft", a spus el.

Reprezentantul constructorului a spus că problema cea mai mare este lipsa asumării răspunderii din partea reprezentanţilor statului şi a unui sistem de evaluare şi penalizare.

În plus, el a criticat lipsa unor programe investiţionale de durată şi a continuităţii.

Alin Ivan, membru al Asociaţei Specialiştilor în Achiziţii Publice din România (ASAPRO), a afirmat că în multe cazuri autorităţile contractante sunt tratate incorect, "ca infractori", de către firmele interesate să participe la licitaţii.

"Am avut neplăcerea să citesc contestaţii scrise pe un ton violent, răutăcios", a spus el.

În replică, şeful CNSC a afirmat că această problemă este una care ţine de mentalitate, iar numărul mare al contestaţiilor este generat şi din cauza neîncrederii firmelor în autorităţile contractante.

Unul din subiectele dezbătute a fost ineficienţa legii privind parteneriatele de tip public-privat.

"Ideea de parteneriat public-privat este o idee foarte bună şi necesară în momentul de faţă în România, dar din păcate, din nefericire (...) are anumite deficienţe atât în raport cu directivele europene, cât şi chiar din punct de vedere tehnic", a spus Trăilă.

Ea a precizat însă, răspunzând unei întrebări, că în acest moment pot fi lansate parteneriate cu legislaţia existentă.

"Procedural nu există niciun impediment. Mai mult decât atât, nu ne raportăm la valoare. Nu are relevanţă valoarea pentru a da o reglementare sau alta. Indiferent de valoare, poţi aplica o procedură de dialog competitiv, de concurs de soluţii, şi aşa mai departe", a spus ea.

Pe de altă parte, ea a afirmat că parteneriatul public-privat nu poate fi realizat în România şi din cauză că autorităţile contractante "nu au habar în a negocia".

Legat de iniţiativele instituţiei pe care o conduce, Trăilă a afirmat că în săptămânile viitoare va fi emis un ordin prin care va fi clarificat, sub aspect procedural, mecanismul de verificare a achiziţiilor publice, cu o prevedere specială referitoare la beneficiarii privaţi. Ea a explicat că firmele care accesează fonduri europene, atât timp cât nu sunt autorităţi contractante în sensul legii, nu trebuie să fie obligate de autorităţile de management să deruleze proceduri de achiziţie publică care să îngreuneze implementarea proiectelor.

Ea a mai spus că proiectul de standardizare a caietelor de sarcini, început în mai 2010, se află într-o etapă avansată şi beneficiază în prezent de suportul Comisiei Europene.

"Se vor elimina în mare parte contestaţiile cu privire la aceste documentaţii. Pe de altă parte ajutăm foarte mult autorităţile contractante pentru faptul că nu au expertiza necesară în cadrul instituţiilor să facă astfel de documentaţii de atribuire", a mai spus ea.

În plus, ANRMAP vrea să implementeze şi un proiect de centralizare a contractelor de achiziţii publice derulate de diverse autorităţi.