CNVM are nevoie de 300 de angajaţi pentru a supraveghea 2.000 de oameni de pe Bursă

În CNVM lucrează în prezent un număr de 221 de angajaţi, ceea ce face din aceasta a doua autoritate ca mărime după Banca Naţională a României, unde lucrează peste 1.700 de persoane.

Potrivit estimărilor ZF, pe piaţa de capital activează circa 2.000 de profesionişti, ceea ce înseamnă că fiecare angajat al CNVM supraveghează 9 angajaţi din piaţă. În sistemul bancar, unde lucrează circa 67.000 de persoane, raportul este de 1 la 39. În supravegherea pensiilor private lucrează circa 80 de angajaţi, iar pe asigurători îi supraveghează circa 160 de angajaţi ai Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Comisia Valorilor Mobiliare s-a confruntat în ultima perioadă cu tot mai multe scandaluri apărute pe piaţa de capital, printre care se numără nereguli descoperite în conducerea unei SIF, fraude la societăţi de brokeraj sau probleme în derularea ofertelor publice de preluare.

Pentru a creşte controlul în 2011, CNVM vrea să crească numărul angajaţilor până la 307 de la 221 în prezent şi să crească nivelul cheltuielilor cu salari­ile până la 36 mil. lei, mai mult cu 75% faţă de bugetul pe 2010. Cheltuielile cu salariile reprezintă circa 60% din cheltuielile totale ale comisiei, iar dacă se adaugă şi contribuţiile plătite la buget pentru salariaţi de 9,75 mil. lei, ponderea depăşeşte 75%.

Pentru 2011, CNVM şi-a bugetat cheltuieli totale de 59,8 mil. lei şi venituri similare.

"Au apărut activităţi suplimentare, ceea ce generează creşterea numă­rului de salariaţi, precum şi sarcini noi de adaptare la risc a fiecărei entităţi supravegheate, ceea ce presupune angajarea şi menţinerea unor specialişti cu înaltă calificare ce nu pot fi atraşi dacă pachetul salarial se situează sub nivelul oferit de piaţa a cărei activitate este supusă supravegherii", se motivează în proiectul de buget al CNVM.

Un calcul simplu arată că salariul mediu prevăzut de CNVM în acest an este de circa 9.800 de lei lunar, adică peste 2.300 de euro. Anul trecut, salariul mediu bugetat era de circa 7.500 de lei lunar.

"Mai puţin relevante sunt creşterile salariale sau angajările pe care le face CNVM, cât modul în care este supravegheată şi respectată legea pe piaţa de capital, deziderat la care comisia lasă mult de dorit. Într-un domeniu în care competenţa tehnică şi financiară este indispensabilă, politicienii sunt cei care aleg conducerea comisiei", a spus Dumitru Beze, preşe­din­tele Asociaţiei Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC). Asociaţia a semnalizat în nenumărate rânduri încăl­carea drepturilor acţionarilor pe piaţa de capital şi a solicitat intervenţia CNVM.

Una dintre nemulţumirile AIPC este că CNVM nu a luat până acum o poziţie publică în privinţa deciziilor luate de conducerile SIF Oltenia şi SIF Transilvania, care au refuzat să introducă pe ordinea de zi propunerile unor grupuri de investitori privind majorarea dividendelor, deşi investitorii susţin că deţineau peste 5% din acţiunile SIF, iar consiliile de adminis­traţie ale societăţilor ar fi fost obligate prin lege să dea curs solicitărilor.

Reprezentanţii celor două SIF-uri şi-au justificat deciziile prin motive procedurale.

Pe de altă parte, SIF-urile sunt una dintre principalele surse de venit pentru CNVM, care încasează anual o cotă de 0,1% din media valorilor lunare ale activelor nete ale SIF-urilor. Activele SIF-urilor însumau peste 7,2 mld. lei la finele lunii februarie, de unde rezultă că CNVM ar putea încasa în acest an peste 7,2 mil. lei de la SIF-uri.

Cea mai importantă sursă de venit pentru SIF-uri este însă Fondul Proprietatea (FP). Aplicând acelaşi procent de 0,1% pe an la valoarea activului net al FP, de 16,1 mld. lei (la finele lui februarie), rezultă venituri pentru CNVM de peste 16 mil. lei. De asemenea, FP a generat în prima parte a acestui an cele mai mari tranzacţii de pe Bursă, CNVM încasând şi de aici comisioane importante.

De la începutul anului, tranzacţiile de la Bursă au însumat peste 3,4 mld. lei, din care CNVM încasează un comision de 0,08%, adică circa 2,7 mil. lei. Tranzacţiile cu FP au fost de circa 1,5 mld. lei, de unde rezultă comisioane de 1,2 mil. lei pentru CNVM.

Fondurile mutuale şi cele închise, care au ajuns la active de circa 6,4 mld. lei la finele lunii martie, mai aduc anual peste 6,4 mil. lei în conturile CNVM.

De altfel, Comisia estimează că va încasa în acest an peste 31,5 mil. lei din valoarea activelor nete ale fondurilor şi societăţilor de investiţii pe care le supraveghează, în timp ce veniturile din tranzacţiile derulate pe Bursă sunt estimate la 8,4 mil. lei.

O sursă importantă de venit ar putea fi ofertele de vânzare de acţiuni pe care statul intenţionează să le deruleze la Petrom, Transelectrica şi Transgaz.

CNVM percepe un comision de 0,5% din valoarea ofertelor de vânzare, astfel că doar din oferta de vânzare a 9,84% din Petrom comisia ar putea încasa 3 mil. euro, la o valoare a ofertei de 600 mil. euro (cât este valoarea de piaţă a pachetului în acest moment). În comparaţie, consorţiul care intermediază oferta a cerut statului un comision de 0,325% din valoarea ofertei. Oferta nu se poate derula însă fără ca CNVM să avizeze prospectul întocmit de intermediar.

Anul 2011 este primul an în care bugetul CNVM nu mai este supus aprobării Parlamentului, după ce au avut loc o serie de modificări legislative la solicitarea Băncii Mondiale prin care instituţia financiară internaţională a cerut României şi a condiţionat îm­prumutul în valoare de un miliard de euro de creşterea independenţei au­to­ri­tăţilor de supraveghere a pieţelor financiare.

Cu toate acestea, membrii conducerii CNVM sunt în continuare numiţi pe criterii politice. De aproape un an, comisia aşteaptă avizul Parlamentului pentru numirea unui comisar în locul lui Paul Miclăuş, care a fost susţinut de Partidul Naţional Liberal. În vara anului trecut, candidatul propus de PNL - Alexe Gavrilă - nu a primit votul Parlamentului.

Ce supraveghează CNVM

• Peste 20 de administratori (SAI-uri) care gestionează 73 de fonduri de investiţii cu active de 6,4 mld. lei (1,55 mld. euro)

• 5 societăţi de investiţii financiare (SIF-uri) cu active totale de 7,1 miliarde de lei (1,72 mld. euro)

• Fondul Proprietatea şi sucursala locală a Franklin Templeton care gestionează activele de 16,1 mld. lei (3,82 mld. euro) ale fondului

• Cei doi operatori de piaţă: Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi Bursa din Sibiu (Sibex), precum şi depozitarele şi casele de compensaţie ale celor două pieţe

• Circa 70 de companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, la care se adaugă circa 1.200 de societăţi listate pe RASDAQ, al căror statut este încă incert

• Cele 64 de societăţi de brokeraj care mai sunt active în prezent pe piaţa de capital.

• Circa 90.000 de investitori care au conturi deschise la firmele de brokeraj

Ce spune CNVM

Politica bugetară a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare este fundamentată pe finanţarea unor obiective prioritare, care să îi permită exercitarea rolului său de autoritate de reglementare, supraveghere şi control al pieţei de capital din România.

CNVM urmăreşte întărirea capacităţii sale instituţionale, inclusiv prin adoptarea unei politici de personal bazată pe competenţă şi cunoştinţe economice avansate.

Creşterea cheltuielilor salariale şi a numărului de salariaţi pe parcursul anului 2011 reprezintă o opţiune pe care CNVM şi-a rezervat-o în vederea îndeplinirii atribuţiilor care îi revin, în calitatea sa de autoritate naţională de supraveghere.

Însă punerea în practică a acestei opţiuni va fi decisă la nivelul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare ţinând seama de evoluţia contextului economic general şi, în special, de evoluţia pieţei de capital din România.