Fondurile de investiţii şi băncile încep revoluţia la Bursă

Autor: Roxana Pricop 13.04.2011
Sprijinul venit din partea fondurilor străine de investiţii, printre cei mai mari acţionari ai BVB, ar putea face ca dorinţe mai vechi ale unor acţionari să devină realitate: distribuirea lichidi­tă­ţilor de care dispune BVB către acţionari şi alegerea administratorilor în baza votului cumulativ.


Cu două săptămâni înaintea Adu­nării Generale din 29 aprilie un grup de acţionari a înaintat Bursei propunerea de înjumătăţire a capitalului social, de la 76,7 mil. lei la 38,3 mil. lei, prin reducerea valorii nominale de la 10 la 5 lei şi distribuirea sumei rezultate către acţionari sub formă de dividende extraordinare. La finele anului trecut BVB dispunea de lichidităţi de 63,3 mil. lei, astfel că suma rezultată din reducerea capitalului social ar reprezenta mai mult de jumătate din lichidităţile operatorului bursier.

Potrivit unor surse din piaţă, printre semnatarii propunerii se numără fondurile de investiţii administrate de Franklin Templeton şi cele ale companiei austriece Erste Sparinvest, cei mai mari acţionari instituţionali ai BVB.

Greg Konieczny, vicepreşedintele Franklin Templeton şi managerul de portofoliu al Fondului Proprietatea (FP), candidează pentru un loc în CA al BVB după demisia lui Daniel Ţepeş. Oficialii Franklin Templeton nu au dorit să comenteze pe această temă.

Fondurile ar mai putea propune conducerii Bursei şi includerea pe ordinea de zi a AGA a unei propuneri privind alegerea administratorilor în baza votului cumulativ. Azi, 14 aprilie, este ultima zi până la care pot fi depuse completări la ordinea zi de AGA.

"De la momentul în care Bursa a făcut acest excedent de lichidităţi s-a pus problema distribuirii banilor către acţionari şi reducerii capitalului social. Personal, cred că această propunere are şanse să treacă de această dată", a spus Costel Ceocea, preşedintele SIF Moldova. Societatea este acţionar cu peste 4% din BVB.

Ultima dată când s-a ridicat problema reducerii capitalului social a fost în noiembrie anul trecut, când Daniel Ţepeş, pe atunci cel mai mare acţionar al BVB, şi Asociaţia Brokerilor, condusă de Dan Paul, ar fi trimis o cerere formală Consiliului Bursei. Ulterior, această cerere a fost retrasă. De asemenea, în AGA Bursei din septembrie 2010 societăţile de brokeraj, atunci principalii acţionari ai Bursei, au respins prin neprezentare propunerea managementului de a splita valoarea nominală a acţiunilor de la 10 lei la 1 leu.

"Structura acţionariatului Bursei s-a schimbat. Brokerii şi-au vândut acţiunile către fonduri de investiţii care văd altfel lucrurile. Nu exclud ca noii acţionari intraţi la BVB să ceară noi alegeri pentru conducerea Bursei", a spus Valerian Ionescu, directorul departamentului de tranzacţionare pe piaţa de capital al BCR.

Suma de 9 milioane de euro reprezintă mai mult de jumătate din lichidităţile de care dispune Bursa de Valori Bucureşti. Lichidită­ţile au crescut puternic în anul de vârf 2007, când bursa a făcut un profit record de 29 mil. lei. Profitul din 2007 a fost capitalizat, în timp ce câştigurile din 2008 şi 2009, care au fost mult mai mici, au fost distribuite sub formă dividende către acţionari. O destinaţie a acestor lichidităţi, proiect care însă nu s-a concretizat, ar fi fost mutarea grupului BVB într-un sediu nou.

"Propunerea de distribuire a lichidităţilor este mai veche şi face referire la faptul că Bursa ar trăi din dobânzile obţinute din plasarea lichidităţilor, asemeni unui fond de investiţii, fără a concretiza proiecte de dezvoltare", a explicat Ionescu.

Ideea este susţinută şi de unele firme de brokeraj locale, care mai deţin în prezent acţiuni la Bursă şi care nu sunt de acord ca operatorul de piaţă să stea cu banii la bancă, în timp ce majoritatea brokerilor suferă încă din cauza volumului redus de tranzacţii din piaţă.