Constantin Toma a construit un holding cu afaceri de 300 milioane de euro pentru că rămăsese fără serviciu

Grupul Romet a devenit cel mai mare jucător de pe piaţa de maşini şi echipamente din România conform Anuarului de Business 2010 realizat de Ziarul Finaciar, alte companii importante din sector fiind coreenii de la Doosan IMGB, UCM Reşiţa şi Aerostar Bacău.

Totodată, Constantin Toma deţine două firme în topul primelor 100 de companii din România după cifra de afaceri controlate de antreprenori români, respectiv Grup Romet şi Aromet, ambele din Buzău.

Compania fanion Grup Romet a avut în 2009 afaceri de 88,1 mil. euro, participă la majoritatea licitaţiilor şi preia componente produse la Aromet şi Romtem, afacerile celor două firme ridicându-se în acelaşi an la 56,4 mil. euro şi respectiv 36,6 mil. euro. Producţia principală este reprezentată de echipamente pentru tratarea şi epurarea apei, sisteme de irigare, robineţi şi vane pentru reţele de apă, precum şi echipamente pentru hidrocentrale şi termocentrale.

Grupul Romet are circa 800 de angajaţi, iar cele 22 de firme deţinute de Toma au circa 2.000 de angajaţi.

Revoluţia l-a prins pe Constantin Toma la vârsta de circa 30 de ani ca şef de secţie la una dintre firmele de stat, Metalurgica Buzău (actuala Aromet), care făcea parte din cel mai mare holding industrial din România. Acel holding îngloba la acea vreme peste 28 de firme şi 300.000 de angajaţi care însemna toată industria autohtonă de tractoare, camioane, automobile şi maşini agricole.

"Eu conduceam atunci 400 de oameni şi ne-am trezit dintr-o dată eu şi soţia mea fără loc de muncă şi cu doi copii de întreţinut", îşi aminteşte Toma.

Firma la care lucra era dependentă de comen­zile venite de la Tractorul Braşov, care şi-a retras comenzile imediat după '90, în con­diţiile în care aceasta era la rândul ei dependentă de comenzile la export venite din Est şi Orientul Apropiat datorită legăturii apropiate dintre Ceauşescu şi cei aflaţi la conducere în statele arabe.

"Tractorul Braşov era un motor pentru industria românească şi nu trebuia lăsat să moară. Avea tehnologia necesară pentru a face maşini agricole care să corespundă criteriilor de calitate şi din alte state", spune Constantin Toma.

Pentru că uzina la care lucra primea din ce în ce mai puţine comenzi a fost nevoit să-şi asigure traiul cultivând la început terenul de la părinţi.

În 1991 a creat o mică firmă, numită Ro­met, al cărei nume provine de la Aromet, fosta fabrică de stat la care lucra omul de afaceri. Romet a devenit în scurt timp o companie fanion pentru oraşul Buzău.

"După Revoluţie s-a restrâns foarte mult producţia, eu eram şeful secţiei de prelucrare mecanică şi ne-am trezit 4.000 de oameni fără loc de muncă.

Am fost nevoit să-mi fac firmă nu ca să devin patron, ci pentru că nu aveam un loc de muncă şi nu era nimeni să te angajeze pe vremea aceea", spune Toma.

Pentru că uzinele industriale erau în pragul falimentului şi se oprise producţia, iar cei mai mulţi veneau de la sate în urma industrializării forţate, oamenii s-au întors la ţară să-şi lucreze pământul şi aveau nevoie de utilaje să-l lucreze, iar cel mai ieftin utilaj erau căruţele.

Toma a pornit astfel prima producţie mai serioasă, realizând într-un an şi jumătate între 5.000 şi 6.000 de căruţe după ce a angajat mai multe sute de muncitori din fosta fabrică.

"Am luat un strung de la Cooperativa în lichidare, o maşină de frezat şi una de găurit. Le-am luat foarte ieftin. Am cumpărat materiale foarte ieftine de la fostele baze de aprovizionare şi cu foşti angajaţi de la fabrică am început să facem căruţe vreun an şi jumătate. Ne-am dat seama foarte repede că nu acesta era viitorul şi am căutat să facem tot felul de lucruri, inclusiv garduri pentru cimitire, garduri pentru curte", povesteşte Constantin Toma.

El mai spune că aşa cum unii s-au dus să facă comerţ cu blugi din Turcia, pentru că Buzău era la acea vreme mai mult o zonă indus­trială cu multă forţă de muncă specia­lizată a pariat pe acest domeniu.

În 1992 Constantin Toma s-a îndreptat spre producţia de piese şi produse asamblate pentru companiile de apă beneficiind de experienţa anterioară din uzină.

"În secţia mea aveam un atelier care deservea cu piese turnate şi pompe companii de apă. Mi-a fost foarte uşor să reiau legăturile şi să devin furnizor pentru aceste companii. Filtrele de apă ne-au transformat într-o companie de interes naţional foarte repede", spune Toma.

Pentru că se dusese vestea în Buzău că produceau echipamente pentru apă, omul de afaceri a fost contactat de nişte ingineri de la fabrica Romcarbon Buzău care i-au prezentat o invenţie de purificare a apei bazată pe cărbune activ, argint şi altele. Doi ani mai târziu firma pe care o deţinea câştiga medalia de aur la salonul mondial de invenţii de la Bruxelles pentru filtre de apă.

"Am făcut o făbricuţă de filtre, Aquator i-am zis noi. Apoi am fost căutaţi de Armata Română care ne-a propus un contract pentru instalaţii mobile de purificare după standardul NATO pentru că atunci când te duci la război nu ştii ce apă ai. Acest lucru ne-a dat foarte mult curaj şi am primit o cantitate de reclamă gratuită atunci extraordinară. Am investit cât am putut de mult. Am cumpărat şi fosta fabrică de la stat, am cumpărat şi cea mai mare firmă de agricultură din judeţul Buzău", spune Toma.

În 1998 a cumpărat de la stat într-o licitaţie de pe bursă cea mai mare companie agricolă din judeţul Buzău numită ServAgromec Buzău (actualul Agroglobal) cu circa 300.000 - 400.000 de euro.

Când a preluat-o, Agroglobal cultiva 13.000 de hectare în arendă şi deţinea 7.000 de tractoare, 400 de combine şi câteva miii de maşini agricole şi deservea toată agricultura judeţului Buzău. Firma era în pragul fali­mentului şi avea datorii foarte mari însă, iar statul voia să scape de ea.

Peste alţi doi ani Toma şi-a cumpărat fosta fabrică la care lucra, respectiv Aromet Buzău (ARMS), care este listată şi astăzi pe Bursă.

La acea vreme a plătit circa 400.000 de euro pe 51% din acţiuni şi în 2007 a luat un pachet de 45% din acţiuni de la SIF Transilvania în schimbul sumei de 3 milioane de euro.

"Aici am picat în capcană pentru că noi am preluat fabrica cu datorii de opt milioane de euro şi în pragul falimentului, era una dintre găurile mari la bugetul Buzăului, am îmbu­nătăţit activitatea şi au crescut acţiunile, fapt pentru care le-am cumpărat mult mai scump de la SIF Transilvania", spune omul de afaceri.

Aromet producea semnifabricate şi piese pentru maşini agricole şi avea circa 840 de angajaţi când a preluat-o.

Omul de afaceri povesteşte cum pe parcurs s-a ocupat şi de producţia de butelii pentru aragaz pe butan şi propan şi lucra cu două dintre cele mai mari companii din România, Petrom şi Rompetrol.

"Am produs până când au venit doi producători din Turcia şi au ras tot. Noi vindeam cu 22 de euro butelia şi ei o dădeau cu 12,5 euro. Când am văzut una dintre fabricile lor am zis că nu mai este cazul să stăm pe piaţă", îşi aminteşte Toma.

Cea mai mare mâhnire a omului de afaceri este că a pierdut piaţa de scule pentru grădinărit pe care la un moment dat o controla în proporţie de 80% şi producea circa 800.000 de bucăţi de cazmale, sape, greble şi lopeţi pe an.

"La un moment dat au început să curgă în portul Constanţa vapoare din China cu produse mai proaste, dar noi, românii, fiind tot timpul în criză, s-au luat produse foarte ieftine", spune afaceristul buzoian.

În prezent spune că are aceeaşi problemă şi pe piaţa de stingătoare de incendiu, unde deţine o cotă de circa 40% din producţie la nivel naţional.

El spune că deşi există în China şi pro­ducători care fac lucruri de calitate bună, aceştia sunt mult mai puţini în comparaţie cu cei care produc lucruri de calitate inferioară.

"De ce intră aceste produse de slabă calitate în România şi nu intră în Vest? Pentru că acolo, de exemplu, un producător german a avut numai pentru o siguranţă la un stingător refuz la 3 milioane de stingătoare şi o amendă colosală (refuzul de a onora contractul din cauza unui defect - n.red.). Organul de reglementare din România nu-şi face treaba. Nici pompierii şi nici cei din cadrul Ministerului Economiei. Aceste stingătoare, care sunt şi presurizate, sunt nişte mici bombe şi le porţi cu tine acasă, în maşină, în fabrică. Încercăm să câştigăm această piaţă şi sunt foate mândru de faptul că de doi ani de zile nu facem faţă la producţie în condiţiile cererii mari la export", spune Toma.

Omul de afaceri intenţionează să deruleze în acest an o investiţie în valoare de circa 2,5 mil. euro pentru majorarea de patru ori a producţiei de stingătoare, până la 2 milioane de bucăţi pe an, producţie destinată în principal exportului.

El intenţionează să câştige şi piaţa românească şi să-i scoată pe producătorii chinezi din România.

Firma controlată de Toma livrează stingătoare pe cea mai dură piaţă din Europa, cea germană, inclusiv pentru Mercedes şi dealer-ul Porsche.

Holdingul Romet a crescut în toţi anii din criză din 2008 şi până în prezent ca urmare a sumelor mari de bani care s-au pompat în România prin proiecte finanţate cu fonduri europene în domeniul reţelelor de apă şi canalizare.

"Paradoxal criza ne-a ajutat şi mai mult pentru că toţi au încercat să nu mai cumpere produse la mâna a doua sau a treia, inclusiv de la firme româneşti care aduceau de afară, din Germania, Franţa, Italia. Când a venit criza, euro s-a dus foarte sus şi a descurajat importurile şi ne-am trezit dintr-o dată că nu mai facem faţă la comenzi", a precizat Constantin Toma.

Conform acordului pe care România l-a încheiat cu Uniunea Europeană, până în anul 2018 ar trebui ca 99% din populaţia României să fie legată la reţeaua de apă şi cea de canalizare, iar în momentul de faţă sunt legate doar 50% din locuinţe.

"Mai sunt vreo 12.000 de localităţi fără reţea de apă şi canalizare în România, deci piaţa este formidabilă. După un studiu făcut în Germania spuneau că România ar fi în ur­mătorii 10-15 ani pe primul loc în ceea ce priveşte necesarul de produse şi tehnologii industriale. Bucureştiul este singura capitală europeană care n-are staţie de epurare", spune omul de afaceri.

Toma este de părere că industria şi agricultura ar trebui să fie printre principalele domenii prioritare pentru stat şi crede că dacă acestea vor deveni performante, celelalte pieţe se vor dezvolta de la sine.

"Chiar citeam în Ziarul Financiar că Germania a avut o creştere economică pu­ernică anul trecut pentru că au pariat pe industrie. Cred că şi pentru România industria şi agricultura ar trebui să fie principalele mo­toare care ar trebui să-i intereseze pe poli­ticienii noştri. Dacă ai o industrie şi o agri­cultură performantă, ai şi preţuri competitive", spune Toma.

El consideră că este bine că vin străinii să investească în România, dar crede că ar trebui să existe o industrie autohtonă mai puternică. "Faptul că ne-am văzut lideri pe segmentul de maşini şi echipamente este o bucurie, dar şi o mâhnire pentru mine pentru că dacă am ajuns acolo producând aşa de puţin faţă de ce ştiam eu că se producea înainte înseamnă că este o problemă. Noi acum nu mai avem concurenţă românească. La Dacia se aduc piese din afară care sunt asamblate în ţară, la Nokia la fel. Trebuie să avem şi noi partea noastră de industrie românească", spune omul de afaceri.

Romet este un holding industrial-agricol şi este lider detaşat în domeniul echipamentelor de apă din România. Grupul este structurat în industria apei pe trei segmente principale. Primul segment se adresează tratării apei, respectiv producţia de filtre casnice până la staţii de tratare a apei şi staţii de epurare. Un alt segment se adresează reţelelor de apă, respectiv vane industriale, robineţi, hidranţi şi adaptoare. Romet este şi cel mai mare furnizor de instalaţii de irigare de pe plan local şi în producţia de stingătoare.

Holdingul mai este axat şi pe producţia de echipamente pentru hidrocentrale şi termocentrale, reuşind să exporte pe piaţa din Germania. Exporturile contribuie cu circa 10-15% la afacerile grupului.

Toma deţine cea mai mare firmă agricolă din Buzău, respectiv Agroglobal, care se ocupă cu cultivarea a câteva mii de hectare de cereale.

"Romtet, Aromet, Grup Romet şi Agroglobal sunt companiile fanion, dar cu totul sunt 22 de firme. Am o mică firmă de construcţii, o mică firmă de instalaţii, care prestează servicii pentru celelalte companii din grup ca să nu depinzi de alţii. O mică firmă de transport pentru că îmi luau cei de la transporturi foarte mulţi bani", a precizat Toma.

Grupul şi-a propus în acest an investiţii de circa 10 milioane de euro şi spune că a aplicat la proiecte finanţate cu fonduri europene în valoare de 30 milioane de euro.

"Pentru anul 2011 sunt optimist în sensul că preţurile agricole nu au unde să scadă. Am prognozat o creştere de 10-15% şi sper ca anul acesta să depăşim pragul de 300 milioane de euro cifră de afaceri. Industria apei, inclusiv irigaţiile sunt motorul de creştere pentru că proiectele acestea de la Uniunea Europeană pun accent foarte mult pe alimentarea cu apă şi canalizare, staţii de epurare. În al doilea rând sunt proiecte europene pe agricultură care îi obligă şi le dau puncte suplimentare celor care includ în proiect instalaţii de irigat pentru că dacă nu există irigaţie, nu ai o producţie agricolă sigură", a precizat Constantin Toma.

În 2010 omul de afaceri a realizat primul exit, respectiv a vândut către partenerii turci participaţia sa de 40% din fabrica de ţevi Superlit în care s-au investit 10 milioane de euro.

Firma aplică un management de tip Kaizen, care a fost practicat prima dată la Toyota şi prin care omul de afaceri spune că a reuşit să reducă rebuturile aproape de zero, să reducă costurile cu 25% şi să respecte întocmai termenele de livrare.

"Este foarte important să ne consolidăm în continuare pe echipamente pentru industria apei şi să producem cât mai multe produse în zona aceasta. La unele produse avem 50-60% din piaţă, pe altele 30%. Au început să se pompeze în această piaţă foarte mulţi bani şi acest lucru ne-a ajutat", spune Toma.