Într-un proiect european e necesar ca toţi actorii să rişte! Sfatul companiilor care au luat bani de la UE: Îndrăzniţi!

Fondurile europene trebuie vă­zute ca surse pentru investiţii, iar beneficiarii care cred ca ele pot fi accesate pentru a acoperi nişte deficite pe termen scurt au o mare problemă, a fost una dintre con­cluziile eve­nimentului Caravana Fondurilor Euro­pene 2011, Cum vor schimba fondurile euro­pene România?, organizat ieri la Sibiu de către ZF în parteneriat cu Banca Transil­vania, Bancpost, EximBank şi firma de consultanţă Accreo.

Fondurile europene au început să se vadă în economie, dar diferenţiat, cu rezul­tate mai bune pe resurse umane şi mai slabe pe infrastructură, construcţii sau energie. Până la jumătatea lunii martie, România a atras 11% din cele 19,7 mld. euro pe care le are la dispoziţie în perioada 2007-2013, astfel că ritmul trebuie accelerat, pentru că de rezultatele din această etapă vor depinde alocările din perioada 2014-2020.

"În 2011 lucrurile sunt total diferite comparativ cu 2007. În aceşti ani toată lumea a ajuns la o viziune mai coerentă. Perioada în care investitorii veneau la bănci şi cereau finanţare fără să aducă niciun element de garanţie, fără să rişte nimic, a trecut. Un proiect înseamnă că toţi actorii trebuie să rişte", a spus Otilia Frolu, director sector public în cadrul Bancpost.

Despre "orchestra" care se află în spa­tele unui proiect european şi despre riscul co­mun asumat a vorbit şi Ilie Vonica, pro­prietarul grupului farmaceutic Polisano şi unul dintre cei mai mari antreprenori din Sibiu. Vonica a luat bani europeni pentru mai multe proiecte în industria farma şi a explicat că are în prezent un departament specializat care urmăreşte toate oportu­nităţile de finanţare.

"Ai nevoie de o orchestră care să cânte aceeaşi partitură. Trebuie să te gândeşti la toate amănuntele, altfel ai probleme majore în implementarea proiectului", a spus Vonica. Omul de afaceri a atras însă atenţia asupra faptului că sănătatea nu se află deocamdată printre domeniile prioritare, iar un investitor privat nu poate lua bani de la UE pentru construcţia unui spital. "Sper că autorităţile vor negocia după 2014 o sumă şi pentru sănătate", a spus el. Antre­prenorul sibian a spus însă ca va cere ajutor de stat pentru un spital de 20 mil. euro în Sibiu.

Ideea antreprenorului român a fost susţinută şi de Leonard Cornoiu, director departament programe europene în cadrul Băncii Transilvania. "Nu sunt alocaţi bani suficienţi pentru investiţii prioritare. În cazul infrastructurii de sănătate, banii, oricum puţini, se duc doar către sectorul public", a spus Cornoiu. El a adăugat că în primul trimestru, banca a acordat scrisori de confort (care atestă intenţia băncilor de a susţine proiectul) angajante pentru proiecte a căror valoare depăşeşte 300 mil. lei.

Pe de altă parte, autorităţile din Sibiu au în derulare proiecte de dezvoltare din fonduri europene de peste 37 mil. euro, potrivit lui Martin Bottesch, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu.

"În 2004 posibilităţile financiare (de dezvoltare - n.red.) erau aproape zero. Acum avem în lucru patru drumuri judeţene cu o valoare totală de peste 30 mil. euro. Am avut o creştere de peste 50% tocmai datorită proiectelor de finanţare europeană", a spus Martin Bottesch, care crede că în perioada 2014-2020 regiunile ar trebui să primească competenţe mai mari în gestionarea pro­iectelor europene.

Ioan Firiza, director de resurse umane al Compa Sibiu, companie din industria componentelor auto, cu o cifră de afaceri estimată în acest an la 112 mil. euro, din care exporturi de 101,5 mil, euro, încurajează antreprenorii să acceseze fonduri europene, deoarece "merită". "Există o birocraţie excesivă, dar merită tot efortul deoarece cotele de participaţie (ale companiei care derulează proiect - n. red.), spre exemplu, în domeniul resurselor uma­ne pot ajunge la 10-15%, în funcţie de companie", a spus el. Firma s-a implicat până acum în 13 proiecte cu fonduri euro­pene plus încă unul acum aflat în faza de solicitare.

Pe de altă parte, Paul Ichim, vicepre­şedintele EximBank, a spus că instituţia pe care o reprezintă este de acord să finanţeze proiecte fără contribuţie proprie deşi este un pas riscant.

Un exemplu pentru atragerea de fonduri europene este Polonia, acolo statul a reuşit să pună bazele unor poli regionali.

"Abordarea statului polonez, de exemplu, a fost diferită. Prin proiecte de 40-60 şi chiar 100 mil. euro polonezii au reuşit să pună bazele unor poli de creştere regională, poli care au atras multinaţionalele", a spus Ovidiu Mihăilă, consultant în cadrul Accreo.

Despre fondurile europene în zonele rurale a vorbit Mircea Teuceanu, director Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvol­tarea Rurală Sibiu, care a subliniat că acestea ar putea aduce tinerii înapoi la sate. "Nu mai avem tineri care să lucreze. Sunt sute de absolvenţi însă niciunul nu a accesat fonduri pentru că nu a avut garan­tare, nu a avut istoric bancar", a fost critica adresată instituţiilor financiare de către Teuceanu.

Concluziile seminarului ZF:

• 2011 este decisiv pentru alocările pe care România le va primi în 2014-2020;

• Competiţia între bănci pentru finanţarea de proiecte europene se încinge, chiar dacă nu este încă la nivelul din 2007-2008;

• Experienţa companiilor, consultanţilor, băncilor a crescut, iar timpul de evaluare a unui proiect scade;

• România ar putea face un salt de productivitate.

Leonard Cornoiu, director departament programe europene Banca Transilvania

• Fondurile europene sunt fonduri de investiţii, deşi există beneficiari care cred că fondurile pot fi accesate pentru a acoperi nişte deficite pe termen scurt. Trebuie schimbată această mentalitate.

• Un grad mare de absorbţie este necesar, însă nu este un scop final. Este foarte important şi cât de eficient se utilizează banii europeni;

• S-au făcut progrese în ultima perioadă, dar ritmul de atragere a fondurilor europene este încă departe de a fi unul alert. Trebuie îmbunătăţite procesele autorităţilor de management, iar banii trebuie utilizaţi cât mai eficient.

Martin Bottesch, preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu

• Dacă în 2004 posibilităţile financiare erau aproape zero, de când există această alternativă de finanţare prin fonduri europene lucrurile s-au schimbat. Acum avem în derulare proiecte pentru patru drumuri judeţene din fonduri europene şi am avut o creştere cu 50% a alocărilor tocmai datorită acestor fonduri;

• 90% din probleme apar dintr-o proiectare deficitară. Proiectantul ar trebui să aibă răspundere pe toată durata proiectului;

• Ar fi utilă o descentralizare mai mare, care ar accelera derularea proiectelor. În perioada 2014-2020 regiunilor li s-ar putea acorda competenţe mai mari în gestionarea proiectelor.

Otilia Frolu, director sector public Bancpost

• În 2011 lucrurile sunt total diferite comparativ cu 2007. În aceşti ani toată lumea a ajuns la o viziune mai coerentă. Perioada în care investitorii veneau la bănci şi cereau finanţare fără să aducă niciun element de garanţie, fără să rişte nimic, a trecut. Un proiect înseamnă că toţi actorii trebuie să rişte.

• Ne-am fi dorit o programare a fondurilor care vor fi lansate în 2012. Ne aşteptăm ca autorităţile să facă eforturi şi să programeze un calendar al acestor lansări.

• Cererea este enormă, în prezent există de cinci ori mai multe solicitări decât fondurile pe care le avem la dispoziţie.

Ilie Vonica, proprietarul Polisano

• Ai nevoie de o orchestră care să cânte aceeaşi partitură. Trebuie să te gândeşti la toate amănuntele, altfel ai probleme majore în implementarea proiectului. Reuşita unui proiect depinde de orchestră, adică de investitor, de consultant, de bancă şi de garanţiile obţinute din partea statului

• Am un spital în Sibiu din 2004 şi mai construiesc unul, dar nu pot accesa fonduri pentru aceste investiţii. Sper că autorităţile vor negocia după 2014 o sumă şi pentru sănătate.

• În relaţia cu un consultant, încercaţi să negociaţi foarte bine plăţile, să plătiţi mai puţin înainte şi abia la final mai mult, dar doar dacă proiectul este implementat.

Ioan Firiza, director resurse umane Compa Sibiu

• Există o birocraţie excesivă, dar merită tot eforul deoarece cotele de participaţie (ale companiei care derulează proiect - n.red.), spre exemplu, în domeniul resurselor umane pot ajunge la 10-15%, în funcţie de companie; programul de ajutor de stat se poate face şi cu o participaţie de 5% astfel încât ceea ce depinde de partener (investitor) este o cotă destul de mică faţă de ceea ce primeşte;

• Acum avem un birou de patru persoane care se ocupă de managementul acestor proiecte;

• Se pot face investiţii, se pot cumpăra dotări de echipamente şi aparatură, iar un alt avantaj este aspectul de vizibilitate; orice companie care are idei şi un program poate şi merită să acceseze fonduri europene.

Paul Ichim, vicepreşedintele EximBank

• Începutul de an este pozitiv din punct de vedere bancar. Anul trecut am susţinut proiecte în valoare de aproape 150 de milioane de lei, beneficiarii principali fiind IMM-urile, iar principalele activităţi economice susţinute au fost industria prelucrătoare şi construcţiile;

• Competiţia pe segmentul comercial începe să apară, deşi nu este la nivelul anilor 2007-2008; tot mai multe bănci intră pe acest segment de creditare;

• EximBank este de acord să finanţeze proiecte fără contribuţie proprie; este un pas riscant şi probil că fiecare bancher ar putea să-mi spună că nu este cea mai bună soluţie din punctul de vedere al riscului, însă vrem să ne implicăm în atragerea de fonduri structurale.

Ovidiu Mihăilă, consultant în fonduri europene şi dezvoltarea afacerilor Accreo România

• România stă foarte rău cu rambursarea banilor. Abordarea statului polonez, de exemplu, a fost diferită; Prin proiecte de 40-60 şi chiar 100 mil. euro au reuşit să pună bazele unor poli de creştere regională, poli care au atras multinaţionalele;

• În România multe companii nu au observat posibilităţile de accesare de fonduri pentru cercetare - dezvoltare, în condiţiile în care în alte state se caută deja astfel de proiecte;

• Investitorii ar trebui să-şi acorde cât mai mult timp pentru a gândi un proiect şi ar trebui de asemenea să ţină seama de experienţa altor proprietari.

Mircea Teuceanu, director Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltarea Rurală Sibiu

• 2011 va fi un an hotărâtor nu neapărat prin prisma a ceea ce am făcut până acum, ci mai ales prin ce vom primi în 2014-2020;

• Exsită 44 de proiecte pentru zona rurală, dintre care selectate şi contractate doar zece din lipsa fermierilor; ar trebui să fac un efort să număr 10 fermieri adevăraţi. Nu mai avem tineri care să lucreze; sunt sute de absolvenţi însă niciunul nu a accesat fonduri pentru că nu au avut garantare, nu au avut "istoric";

• M-aş bucura dacă pe POSDRU (Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane - n.red.) cineva s-ar apuca să-i înveţe pe consulatanţi cum să facă proiecte.