Ce stă în spatele aprecierii din ultima lună a forintului, zlotului şi leului

Monedele din Europa Cen­trală şi de Est sunt pe val, în ultima lună, zlotul polonez avan­sând cu 3,4% în raport cu euro, forintul ungar şi leul cu 2,6%, scrie Financial Times.
Chiar şi în condiţiile aprecierilor mai sub­stanţiale ale altor monede de pe pie­ţe­le emergente, ratele de creştere ale ce­lor trei monede sunt surprinzătoare. Ce ara­tă acestea despre economiile din re­giu­ne şi despre evoluţia viitoare a acestora?

Unul din factorii aflaţi în spatele apre­cierii monedelor este reprezentat de creş­terea solidă a economiei germane care generează comenzi pentru produ­că­to­rii orientaţi la export din această regiune.
Un alt punct de atracţie este re­pre­zentat de ratele dobânzii aflate în creş­te­re, băncile centrale din regiune apli­când majorări ca reacţie la presiunile infla­ţioniste generate în principal de creşterea pre­ţurilor la alimente şi petrol la nivel mondial.

Faţă de dobânda din zona euro, de 1,25% (în creştere cu 0,25% în acest an), do­bânda din Polonia se situează la 4% (în creştere cu 0,50%), cea a Ungariei la 6% (în creştere cu 0,25%) şi cea din România la 6,25% (nicio modificare în acest an).
Însă situaţia este diferită pe ţări, ge­nerând oportunităţi pentru investitorii familiarizaţi cu economiile din regiune.

Cel mai clar caz este Ungaria, care a înre­gistrat cea mai puternică creştere eco­nomică în acest an pe fondul unui avans solid al exporturilor combinat cu o îmbunătăţire a percepţiei investitorilor. La începutul anului, investitorii au estimat că în ceea ce priveşte situaţia con­tu­lui curent şi stabilităţii fiscale, Ungaria fa­ce progrese. Pe termen lung, perspec­tivele rămâneau dificile, cu o cerere internă fragilă.

Situaţia României era similară. În condiţiile în care ţara a fost afectată pu­ter­nic de criza mondială din 2008, gu­ver­nul a ape­lat la ajutorul FMI/UE, a adop­tat pa­chete de austeritate şi a stabilizat eco­no­mia, deşi la un nivel redus de creş­tere. Cu o cerere internă slabă, dar cu ex­por­turi în creştere, situaţia contului cu­rent se îm­bunătăţeşte, iar investitorii cumpără lei.
În Polonia, lucrurile stau uşor diferit. Spre deosebire de Ungaria, România şi Serbia, această ţară a consemnat o apreciere a monedei locale în raport cu euro anul trecut, însă în acest an apre­cie­rea s-a ridicat la numai 0,3%.

Percepţia investitorilor s-a modificat de la una ultrapozitivă anul trecut la una uşor prudentă. Anul trecut, Polonia a avut cea mai bună performanţă econo­mi­că din UE, cu o creştere a PIB de 3,8%, însă în acest an atenţia se concentrează asu­pra deficitelor bugetare şi deficitului de cont curent.
De asemenea, Polonia nu a bene­fi­ciat la fel de mult de creşterea impor­tu­rilor germane. Exporturile polo­neze au cres­cut cu 11% în ianuarie şi februarie, însă cele ungare au avut o creştere mult mai mare, de 20 şi 21%, iar cele ale Ro­mâ­niei cu 30 şi 31%.

Zlotul a recuperat o scădere de 8% înregistrată în raport cu euro înainte de mijlocul lunii martie, însă temerile de pe pieţele monetare se menţin.
Timothy Ash, economist în cadrul Royal Bank of Scotland, spune că per­cep­ţiile privitoare la zlot sunt negative, însă acesta se arată optimist în ceea ce priveşte forintul şi leul, băncile centrale ale ambelor ţări fiind determinate să men­ţină ratele dobânzii ridicate pentru com­baterea inflaţiei.

Cu privire la restul anului 2011, Chris­tian Keller, din cadrul Barclays Ca­pital, spune: "Cred că monedele din Europa Centrală şi de Est au câştigat o oare­care stabilitate şi în timp s-ar putea întări în raport cu euro". În linii mari, perspectivele privesc un pro­gres echilibrat, mai degrabă decât creş­teri spectaculoase de genul celor care ar pu­tea fi înregistrate în alte pieţe emergente.

Exporturile şi dobânzile susţin aprecierea

• Creşterea solidă a economiei germane generează comenzi pentru producătorii orientaţi la export din această regiune.

• Exporturile poloneze au crescut cu 11% în ianuarie şi februarie, cele ungare au avut o creştere mult mai mare, de 20 şi 21%, iar cele ale României cu 30 şi 31%.

• Ratele dobânzii aflate în creştere, băncile centrale din regiune aplicând majorări ca reacţie la presiunile inflaţioniste generate în principal de creşterea preţurilor la alimente şi petrol.

• Faţă de dobânda din zona euro, de 1,25% (în creştere cu 0,25% în acest an), dobânda din Polonia se situează la 4% (în creştere cu 0,50%), cea a Ungariei la 6% (în creştere cu 0,25%) şi cea din România la 6,25% (nicio modificare în acest an).