Gazele dispar în 15 ani. Are România gaze neconvenţionale suficiente?

În circa 15 ani România va rămâne fără petrol şi gaze. Deşi până acum datele privind rezervele neconvenţionale lipsesc, specialiştii cred că Marea Neagră este cel mai mare rezervor din lume pentru gaze de acest tip. Totodată, americanii de la Chevron şi ungurii de la MOL vor începe goana după resursele de gaze neconvenţionale pe uscat după ce au concesionat mai multe perimetre în România.

"În opinia mea, România are două oportunităţi când vine vorba de gaze neconvenţionale. Este vorba despre gazele de şist, despre care nu avem acum date concrete, şi de hidraţii din Marea Neagră. Toate aceste noţiuni par doar frumoase acum, îndepărtate, dar eu zic că trebuie mai multă atenţie pentru că gazele şi petrolul aşa cum le ştim noi se termină", spune Ionuţ Purica, expert în energie şi mediu în cadrul Academiei Române.

Potrivit celor mai recente date cuprinse în Strategia energetică a Ro­mâniei pentru perioada 2011-2035, rezervele de petrol şi de gaze con­venţionale mai sunt suficiente circa 15 ani de zile ţinând cont de nivelul rezervelor dovedite şi de ritmul anual al producţiei de hidrocarburi.

"Rezultă faptul că acoperirea creşterii cererii de energie primară în România va fi posibilă prin creşterea utilizării resurselor regenerabile de energie şi prin importuri de energie primară, gaze, ţiţei, cărbune, com­bustibil nuclear. La nivelul ori­zon­tului analizat, Ro­mânia va rămâne de­pen­dentă de im­por­turile de ener­gie pri­mară", se arată în do­cu­men­tul Strategia ener­ge­tică care încă nu a fost aprobat, deşi este în discuţii de mai bine de un an de zile. Nică­ieri nu este menţionat şi un even­tual potenţial de gaze necon­venţionale al Ro­­mâniei deşi specialiştii spun că acesta este uriaş şi deja primii investitori străini au început să facă paşi în ex­ploatarea acestei re­surse.

Apa îngheţată cu gaze din Marea Neagră

"În Marea Neagră, la adâncimi de 700-800 de metri sunt gaze îngropate în se­di­mentele de pe fundul mării. La aceste adâncimi se formează ceea ce se numeşte apă îngheţată, iar în moleculele acestei struc­turi este stocat gaz. Când această gheaţă este scoasă din condiţiile de tem­pe­ra­tură şi presiune, ea se topeşte şi eli­be­rează ga­zul. Potrivit studiilor existente, Marea Neagră are cel mai mare potenţial de pe pă­mânt de gaz hidraţi", spune Gheorghe Oaie, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare - Dez­voltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină GeoEcoMar.

Oaie mai spune însă că deşi cercetările în acest domeniu se fac de minimum 10 ani, nu există deocamdată o măsură concretă sau un program prin care să fie avută în vedere exploatarea acestor resurse.

"Extragerea acestor resurse este foarte di­ficilă din cauza adâncimii mari a apei. În plus sunt necesare echipamente rezistente într-un mediu coroziv. Astfel de resurse mai sunt întâlnite în zone reci aşa cum este nor­dul Siberiei. Părerea tuturor specia­liştilor este că pe termen lung, în ciuda deza­van­ta­jelor legate de exploatare, aceasta va deveni resursa numărul unu", a mai spus Oaie.

MOL şi Chevron, pe uscat după gazele de şist

Dacă în ceea ce priveşte gazele necon­ven­­ţionale offshore lucrurile sunt abia în faza de cercetare, pe partea de gaze de şist deja există trei companii care vor să vadă po­tenţialul acestei resurse. Printre acestea se numără americanii de la Chevron şi un­gurii de la MOL. "Până în acest moment nu este con­firmat potenţialul de gaze necon­venţionale al României şi nu au fost forate sonde de ex­plorare nici de către Petrom şi nici de Romgaz. Totuşi, trei companii care au par­ticipat la runda a X-a pentru pe­ri­metrele de explorare petrolieră au solicitat şi dreptul de a explora gaze necon­ven­ţio­nale. Printre acestea se numără MOL (Un­garia) şi Chevron (SUA)", a declarat Dorin Co­jocaru, director în cadrul Agenţiei Na­ţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Anul trecut, ANRM a oferit spre con­ce­­sio­­nare 30 de perimetre: 12 în De­pre­siunea Pa­nonică, 7 în Dobrogea şi 11 pe pla­toul con­­tinental al Mării Negre. Printre câşti­gă­tori s-au numărat grupul ungar MOL, o fi­lia­lă locală a Chevron, Melrose Resources, pre­­cum şi o serie de companii mai puţin cu­nos­cute. MOL a câştigat peri­metre în De­pre­siunea Panonică, iar Che­vron în Do­bro­gea.

"Gazele convenţionale sunt zăcă­min­tele care se exploatează acum, iar cele ne­con­ven­ţionale sunt cele care se formează în di­ferite tipuri de roci, şisturi, argile, la adân­cimi mult mai mari com­parativ cu cele con­ven­­­ţionale. Extragerea acestor resurse este mult mai di­ficilă şi costistoare atât din cauza adân­cimii la care se formează aceste gaze, dar şi din cauza structurilor în care se află care sunt mai dure", explică repre­zen­tantul ANRM.

Cert este că un raport realizat anul tre­cut de către analiştii de la Erste Group arată că gazele neconvenţionale vor fi resursa care va înregistra cea mai rapidă creştere în urmă­toarele decenii. Mai mult geologii cred că pe viitor rezervele de gaze necon­ven­ţio­nale pot fi de zece ori mai mari com­parativ cu cele con­ven­ţionale. La nivel euro­pean, Po­lonia este creditată cu cel mai mare po­ten­ţial pe partea de gaze de şist.