Avem lichidităţi şi am redus dobânzile la credite. Aşteptăm revenirea cererii, spun bancherii

Autor: Ciprian Botea 20.04.2011

Băncile susţin că apar primele semne de revenire a economiei şi se pregătesc să reia vânzarea de credite după aproape doi ani în care soldul finanţărilor a stagnat, primii clienţi vizaţi fiind companiile din industrie şi exportatorii. BNR anunţă însă că se pregăteşte să pună din nou piciorul pe frână, inclusiv prin măsuri de limitare a creditului în valută, pentru a contrabalansa eventualele excese. Bancherii au redus deja dobânzile la credite şi spun că vor ieftini în continuare finanţările deoarece au lichidităţi suficiente, dar că deocamdată aşteaptă revenirea cererii, care nu se resimte decât în mică măsură şi doar în anumite sectoare din economie. Clienţii individuali trec în continuare foarte greu pragul sucursalelor pentru a cere credite noi, astfel că pe acest segment bancherii se pregătesc pentru reluarea creditării cu oferte de refinanţare a datoriilor clienţilor concurenţei.

Bancherii ar putea să mai scadă din dobânzile la credite deoa­rece au lichidităţi suficiente, dar deocamdată aşteaptă reve­nirea cererii din partea clien­ţilor şi se pregătesc pentru reluarea creditării cu oferte de refinanţare a clienţilor de la concurenţă, este concluzia participanţilor la un seminar organizat de ZF în parteneriat cu Alpha Bank, casa de avocatură Salans şi compania de consultanţă Ensight.

"Sistemul bancar a reuşit să treacă de criză şi băncile îşi permit, cu lichidităţile pe care le deţin, să vină cu oferte de finanţare atractive. Nu cred că ascunde nimeni faptul că în acest moment facem credite de re­finanţare, dar sper ca această perioadă de încălzire să se termine curând pentru că refinanţările nu ajută la reluarea creditării", a declarat Radu Gheţea, preşedintele Aso­ciaţiei Române a Băncilor (ARB) şi al CEC Bank.
Soldul creditelor acordate populaţiei şi companiilor a stagnat în ultimii doi ani, la circa 200 de miliarde de lei (49 mld. euro) din cauza lipsei cererii solvabile, dar şi a înăspririi condiţiilor de creditare. Bancherii susţin însă că cererea de credite din partea companiilor începe să îşi revină, dar clienţii individuali nu dau semne că vor să-şi majoreze cheltuielile.
"Avem tot mai multe cereri de credite pentru investiţii şi cred că în perioada următoare va creşte numărul investiţiilor pentru majorarea capacităţilor de producţie având în vedere evoluţiile foarte bune ale industriei şi exporturilor. Finanţările acor­date de bănci se vor concentra anul acesta în zona companiilor şi vor fi mai degrabă împrumuturi pentru investiţii decât pentru capital de lucru", a precizat Sergiu Oprescu, preşedintele executiv al Alpha Bank. El remarcă vârful procentului de utilizare a capacităţii de producţie, care a urcat la 77%, cel mai înalt nivel din ultimii şapte ani, în timp ce tot mai mulţi manageri de firme au în faţă liste consistente de comenzi. Pe această bază, antreprenorii ar trebui să înceapă să se gândească la investiţii pentru extinderea capacităţii de producţie.
Pe de altă parte, Oprescu spune că se simte în continuare reticenţa la îndatorare a clienţilor persoane fizice şi se aşteaptă la o revenire pe plus a consumului populaţiei undeva spre sfârşitul acestui an, în condiţiile în care populaţia simte cu un anumit declaj revenirea afacerilor companiilor.
Tocmai în momentul în care bancherii se pregătesc să reia vânzarea de împrumuturi pe fondul primelor semnale de revenire a economiei, BNR anunţă că politica anticiclică după care se ghidează ar putea să o forţeze să pună din nou piciorul pe frână, pentru a contrabalansa eventualele excese ale băncilor.
"Băncile sunt actori economici şi este normal să aibă o politică prociclică, dar noi suntem prin definiţie anticiclici şi ne pregătim să reluăm rolul de frână. Evoluţia dezirabilă în cazul reluării creditării ar fi de creştere a capacităţii de a lua credite a companiilor, mai degrabă decât de relaxare a condiţiilor de creditare de către bănci", a declarat Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR. El a precizat că banca centrală pregă­teşte deja noi reglementări prudenţiale, care vizează implicit limitarea creditării în valută, în contextul în care asemenea discuţii au loc la nivel european.
Gheţea susţine că este de dorit ca riscul valutar la care sunt expuşi clienţii să fie cât mai redus, dar nu este de acord cu soluţia limitării prin reglementări. "Nu e bine să expunem oamenii la credite care le pot aduce riscuri importante, dar nu cred că limitarea prin măsuri administrative este soluţia în acest caz. Trebuie să lăsăm piaţa liberă", consideră Gheţea.
Chiar dacă bancherii spun că împru­muturile pentru companii vor fi motorul fi­nanţărilor, anul acesta nu toate sectoarele economiei îşi revin în acelaşi timp, opor­tunităţi de creştere existând în special în in­dustrie, segment susţinut puternic de exporturi.
În schimb, companiile de tehnologie găsesc foarte greu clienţi noi şi jucătorii din această piaţă se aşteaptă ca o parte din firmele de profil să nu supravieţuiască crizei.
"Nu am văzut semne de redresare a activităţii în sectorul tehnologic. Cuvântul de ordine în discuţiile cu potenţialii clienţi este cost cutting (reducerea cheltuielilor - n.red.). Noi am avut o creştere de 60% anul trecut, dar cifrele sunt înşelătoare. Am crescut pentru că doi din principalii noştri com­petitori au dat faliment, nu pentru că a revenit cererea", a spus Gabriel Marin, di­rec­torul executiv al distribuitorului IT&C Omnilogic.
Multe companii au ajuns să aibă probleme cu rambursarea creditelor con­tractate în ultimii doi ani, pe fondul scăderii cifrelor de afaceri, bancherii fiind nevoiţi să accepte soluţii de restructurare a datoriilor.
"Vom ieşi din criză în momentul în care vom vedea mai multe dosare de credite noi decât de restructurări, vor fi mai puţine litigii şi vor scădea anagjările din departamentele de insolvenţă", crede Magdalena Răducanu, managing counsel la casa de avocatură Salans.
Bancherii admit că într-un final sunt nevoiţi să renunţe la o parte din creanţele cu probleme, inclusiv prin vânzarea acestora la preţuri foarte mici, pentru a putea acorda finanţări noi din banii obţinuţi.
Băncile vor suporta prin pierderile din credite neperformante "factura crizei", susţine Gheţea. De fapt, precepţia publicului a fost aceea că băncile au dus la declanşarea crizei, ceea ce a generat o imagine negativă în ochii clienţilor, iar această imagine nu poate fi corectată decât printr-o apropiere mai mare faţă de clienţi, susţin consultanţii.
"Recuperarea imaginii pozitive a băncilor poate avea loc doar prin interac­ţiunea directă cu clientul în sucursală. Sucursala rămâne principalul element al relaţiei cu banca, de aceea clienţii au reacţionat mai degrabă negativ la apariţia canalelor bancare alternative", a comentat Martin Tixier, director în cadrul companiei de consultanţă în management Eurogroup Consulting.






Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR

Băncile sunt actori economici şi este normal să aibă o politică prociclică. Totuşi, evoluţia dezirabilă în cazul reluării creditării ar fi de creştere a capacităţii companiilor de a lua credite, mai degrabă decât de relaxare a condiţiilor de creditare din partea băncilor. Principala problemă a ultimilor doi ani este aceea că jucătorii din economia reală nu au putut depune proiecte bancabile din cauza scăderii garanţiilor şi a unui grad ridicat de îndatorare.

Sergiu Oprescu, preşedintele Alpha Bank

Avem tot mai multe cereri de credite pentru investiţii şi cred că în perioada următoare va creşte numărul investiţiilor pentru majorarea capacităţilor de producţie. Finanţările se vor concentra anul acesta în zona companiilor şi vor fi mai degrabă împrumuturi pentru investiţii decât pentru capital de lucru. La retail, aşteptăm reluarea consumului undeva la sfârşitul acestui an sau începutul anului viitor, lucru care se va reflecta în creditele pentru clienţii individuali.

Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank

Băncile trebuie să plătească factura crizei şi acest lucru se va petrece mai mult timp de acum înainte. Marjele de dobândă se reduc, ceea ce arată că băncile sunt dispuse să-şi asume o profitabilitate redusă mult timp după achitarea acestei facturi. Trebuie să ne asumăm acele credite care nu s-au mai întors la timp. Pentru a asigura continuarea activităţii, aceste credite trebuie scoase din bilanţ şi din puţinii bani pe care îi primim să dăm credite mai departe.

Magdalena Răducanu, managing counsel la Salans

Vom ieşi din criză în momentul în care vom vedea mai multe dosare de credite noi decât de restructurări, vor fi mai puţine litigii şi vor scădea angajările din departamentele de insolvenţă. (...) Legislaţia bancară trebuie să se adapteze la legislaţia europeană, iar cuvântul de ordine va fi prudenţa. Băncile nu mai pot face paşi înapoi în ceea ce priveşte produsele şi serviciile oferite, dar trebuie pus accentul pe educaţia financiară a clienţilor individuali.

Martin Tixier, director în cadrul Eurogroup Consulting

Clienţii au reacţionat mai degrabă negativ la introducerea canalelor bancare alternative deoarece pentru ei sucursala rămâne principalul element al relaţiei cu banca. Recuperarea imaginii pozitive a băncilor poate avea loc doar prin interacţiunea directă cu clientul în sucursală. (...) Loialitatea clientului faţă de bancă este foarte importantă. Preţul este un element central în acest caz, dar calitatea serviciilor oferite cântăreşte tot mai mult.

Gabriel Marin, directorul executiv al Omnilogic

Nu am văzut semne de redresare a activităţii în sectorul tehnologic. Cuvântul de ordine în discuţiile cu potenţialii clienţi este cost cutting (reducerea cheltuielilor - n.red.). Noi am avut o creştere de 60% anul trecut, dar cifrele sunt înşelătoare. Am crescut pentru că doi din principalii noştri competitori au dat faliment, nu pentru că a revenit cererea. (...) România nu are fundamente pentru un model original de creştere şi va urma trendul mondial.