Polonia reduce birocraţia: peste 200 de acte nu vor mai avea nevoie de ştampila statului
Polonia a demarat lupta împotriva birocraţiei din mediul de
afaceri prin adoptarea unei legi care va limita barierele
administrative şi va reduce semnificativ costurile pentru începerea
unei afaceri, scrie Warsaw Business Journal.
Potrivit actului normativ care a fost promulgat în această
săptămână de către preşedintele Bronislaw Komorowski şi care va
intra în vigoare la 1 iulie 2011, birocraţia va fi limitată prin
reducerea numărului de licenţe şi autorizaţii necesare deschiderii
mai multor tipuri de afaceri. Totodată, procedurile prin care
persoanele calificate în diverse profesii îşi pot începe o afacere
pe cont propriu vor fi simplificate.
Concret, noile măsuri se traduc pentru oamenii de afaceri în mai
puţine drumuri la instituţiile de stat şi evitarea cozilor la
ghişee, dat fiind că una dintre reglementări prevede ca
administratorii unei afaceri să poată elibera singuri aproximativ
200 de acte, pe care în prezent sunt nevoiţi să le solicite de la
administraţiile de stat, în cadrul unui nou sistem de
"auto-certificare".
O altă măsură prevede ca persoanele fizice autorizate să se poată
transforma mai uşor în persoane juridice, mai exact în orice formă
de societate comercială, inclusiv în societate cu răspundere
limitată (SRL). Acestea nu sunt singurele modificări, dat fiind că
legiuitorii polonezi au hotărât să reducă maximul de amendă care se
poate da unei companii de la 10% la 3% din veniturile
acesteia.
În Polonia companiile plătesc un impozit pe profit de 19%.
În România pentru a deschide cea mai simplă formă de business, şi
anume o persoană fizică autorizată, sunt necesare cel puţin trei
drumuri şi minimum opt acte, iar autorizarea afacerii se primeşte
în aproximativ două săptămâni. Ziarul Financiar a iniţiat campania
"debirocratizarea economiei" şi a prezentat la începutul acestei
săptămâni cât este de complicat să-ţi deschizi o PFA în
România.
În Polonia, pentru a deveni persoană fizică autorizată sunt
necesari următorii paşi: depunerea unei cereri la registrul
comerţului şi plata unei taxe de 100 de zloţi (25 de euro), pe baza
cărora se eliberează un certificat, înregistrarea la Biroul de
evidenţă a companiilor de la care se primeşte un număr de
înregistrare (REGON), obţinerea unui număr de identificare fiscală
(NIP) şi înregistrarea la fondul de asigurări sociale, conform
site-ului Comisiei Europene.
În România cel care vrea să devină PFA trebuie să aibă acordul
vecinilor dacă sediul profesional este în apartament, trebuie să
treacă pe la notariat şi apoi să stea la cel puţin şase cozi de la
ghişeele Registrului Comerţului, fără însă a avea certitudinea că
după ce depune dosarul cu acte primeşte şi autorizarea pentru
afacerea sa. Mai mult, numărul ghişeelor şi cozile la care trebuie
să stea o persoană pentru a deveni PFA se repetă şi după primirea
autorizării, deoarece taxele la stat trebuie achitate personal atât
lunar, cât şi trimestrial.
În Marea Britanie tocmai pentru că "self employed individual"
(persoana fizică autorizată) este forma cea mai simplă de a avea o
afacere pe cont propriu este necesară completarea unui singur
formular, care poate fi depus online sau la sediul agenţiei de
evidenţă fiscală (HMRC). După aceea se poate începe activitatea,
întrucât nu este necesară şi înregistrarea la Companies House
(corespondentul Registrului Comerţului de la noi). Procedura este
însă mai complicată dacă cel care vrea să devină persoană fizică
autorizată nu este britanic.
Cititorii ZF.ro despre deschiderea unei PFA
Dumi
Ca să îţi faci un PFA, la Registrul Comerţului este o adevărată
babilonie şi spun asta pentru că şi eu lucrez în cadrul unui astfel
de registru din provincie (...) şi spun asta pentru că angajaţii
sunt scârbiţi. (...) În cazul în care funcţionarii refuză să vă
elibereze actele în termenul legal, vă puteţi adresa cu o plângere
la O.N.R.C.
Flori
Într-adevăr, informarea este foarte dificilă din cauza organizării
foarte proaste. Sunt foarte multe tipuri de PFA în funcţie de
activitatea prestată. Şi nu sunt aceleaşi condiţii pentru fiecare.
Din păcate, nu se specifică niciunde clar toate regulile. Nu le
poţi afla decât stând la cozi, întrebând şi plimbându-te de la un
ghişeu la altul.
Radu
Condiţia acordului vecinilor e valabilă doar pentru anumite tipuri
de PFA, nu? În caz contrar, e o stupizenie fără margini. De
exemplu, de ce ar avea nevoie un traducător de acordul vecinilor,
dacă nu lucrează cu publicul, ci doar prin mijloace
electronice?
J.A.C.
Nici nu ştiu de unde să încep... la mine problema e următoarea:
statul îmi ia bani de mă usucă. Am 24 de ani, am un PFA (...)
câştig în medie 2.500 de lei lunar. (...) Sumele ce le dau către
stat sunt exagerate.
Ion D.
Ca să-mi deschid un punct de lucru pentru o firmă înfiinţată, m-au
chinuit trei zile la Registrul Comerţului cu cereri, dar mai ales
cu nesimţirea funcţionarelor de acolo. În astea trei zile, am
asistat la scene pe care nu le credeam posibile. (...) Totuşi, e
prea multă nesimţire, deşi plăteşti consultanţă şi ai acest lucru
tipărit pe factura care ţi se emite, ai parte numai de priviri
aruncate în scârbă.
Vă puteţi spune părerea despre birocraţia din mediul de business
din România pe www.zf.ro.