Scăderea Robor deschide uşa creditelor în lei

Scăderea dobânzilor la lei pe piaţa interbancară şi creşterea costurilor de finanţare la euro ar putea încuraja clienţii să ceară credite ipotecare garantate de stat în lei, după ce finanţările vândute în etapele precedente la "Prima casă" au fost aproape exclusiv în euro.

Indicatorul Robor la trei luni (de care este legat costul creditelor în lei) a coborât la 5,8% pe an, astfel că aplicând marja maximă permisă de 2,5% rezultă o dobândă de cel mult 8,3% pe an. Costul este astfel cu numai trei puncte procentuale peste cel al unui împrumut în euro, care ar presupune în plus asumarea riscului valutar. Indicatorul Euribor a urcat deja la 1,35% pe an, iar băncile pot adăuga o marjă de până la patru puncte, rezultând o dobândă de 5,35% pe an.

"Creditele imobiliare în lei ar putea fi o alterna­tivă la cele în valută. Pentru aceasta e nevoie însă de câteva condiţii, cum ar fi existenţa unei struc­turi la termen a ratelor dobânzilor la lei şi reducerea mai rapidă a acestora. Din păcate, con­di­ţiile pentru apariţia unei pieţe semnificative a cre­di­telor ipotecare în lei nu sunt îndeplinite încă", comentează Dan Bucşa, economistul-şef al Bancpost.

Apropierea costurilor s-a produs abia anul acesta. Indicatorul Euribor la trei luni este în prezent dublu comparativ cu nivelul din primăvara anului trecut. La startul programului "Prima casă", în iulie 2009, diferenţialul de dobândă era de 7,5 puncte procentuale.

Vânzările de credite ipotecare garantate de stat au fost concentrate până acum pe componenta în valută, ponderea finanţărilor în lei fiind de sub 1%. De altfel, BCR şi BRD, cele mai mari bănci locale după active şi care au dat credite de aproape 900 mil. euro prin "Prima casă, nici măcar nu oferă clienţilor opţiunea unui credit garantat de stat în lei.

Bancherii susţin că în funcţie de cerere ar putea oferi clienţilor şi varianta finanţărilor în lei.

"Ne vom alinia bineînţeles cerinţelor pieţei. Până acum, toate cele trei componente ale programului au funcţionat pe formula credit exprimat în euro. Componenta bazată pe lei nu a fost deloc sau a fost foarte puţin accesată şi în plus foarte puţine bănci au avut în ofertă credite în lei", a declarat Adrian Jantea, director de promovare şi distribuţie persoane fizice în cadrul BRD-SocGen.

În ediţiile precedente, CEC Bank şi Banca Transilvania au fost printre puţinele bănci care au avut în ofertă alternativa finanţărilor în lei, însă cererea a fost marginală.

Guvernul a aprobat în această săptămână normele de aplicare pentru următoarea fază a programului, dar nu va mai aloca garanţii suplimentare pentru creditele care urmează să fie vândute. Normele nu au fost publicate încă în Monitorul Oficial, astfel că nu se cunosc exact condiţiile în care se va desfăşura "Prima casă" 4. Guvernul a anunţat însă deja că a păstrat acelaşi cost maxim de 4% peste Euribor la trei luni şi 2,5% peste Robor la trei luni, dar şi avansul de 5% din suma împrumutată. Bancherii spun că nu se gândesc să modifice radical criteriile de eligibilitate a solicitanţilor de credite, chiar dacă prin reducerea la jumătate a garanţiei statului îşi asumă un risc suplimentar.

"Condiţiile de eligibilitate, din punctul de vedere al normelor interne ale băncii, vor fi sensibil aceleaşi. Chiar dacă vor exista modificări ale marjei, ele se vor încadra în limitele stabilite de către guvern, iar impactul asupra costului suportat de către client va fi unul destul de mic", a precizat Jantea.