Cinci proiecte mamut de 10 mld. euro: care este stadiul realizării celor mai mari investiţii energetice locale

Cele mai mari cinci proiecte energetice care se află în prezent în analiza Ministerului Economiei au o valoare de circa 10 mld. euro. Despre unele dintre ele se vorbeşte încă din anii '70, altele sunt mai recente, dar niciunul nu a trecut la faza de construcţie.

Deşi oficialii statului spun adesea că tocmai aceste investiţii majore pot transforma România într-un jucător important în energia regională, iar companiile locale le aşteaptă ca pe o salvare după doi ani de criză, hidrocentrala Tarniţa - Lăpuşteşti, reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, cablul submarin România - Turcia, AGRI şi depozitul de captare a carbonului din sud-vestul ţării sunt încă la faza studiilor.

Dacă AGRI şi depozitul de captare a carbonului sunt proiecte recente, aduse în atenţia publicului în ultimul an, reactoarele de la Cernavodă sau hidrocentrala de la Tarniţa - Lăpuşteşti sunt investiţii despre care se vorbeşte încă de la jumătatea anilor '70.

"România trebuie ca în următorii ani să făcă investiţii majore în partea de generare de energie electrică. Suntem în momentul în care trebuie să alegem care sunt tehnologiile cu care vom merge mai departe", crede Ionuţ Purica, expert în energie şi mediu în cadrul Academiei Române.

Declaraţiile lui Purica vin în contextul în care un draft al Strategiei Energetice 2011-2035, document care se află în discuţii de peste un an de zile, dar care până la acest moment nu a fost aprobat, arată că circa 80% din termocentralele din România au durata de viaţă depăşită, 31% din hidrocentrale trebuie înlocuite, 65% din reţelele de distribuţie a energiei sunt într-un grad avansat de uzură, iar 69% din reţeaua de transport al gazelor naturale este "expirată". Potrivit acestui document, nota de plată a 20 de ani de lipsă de investiţii se va ridica la circa 40 de miliarde de euro, fără a fi însă indicate concret sursele de unde vor veni aceşti bani.

"Va fi o chestiune de alocare de resurse, dar acest lucru trebuie făcut în perioada următoare pentru că de zece ani de zile nu s-a pus în funcţiune nicio unitate nouă mare, majoritatea investiţiilor fiind făcute în sistemul de transport şi distribuţie a energiei", mai spune Purica.

Două proiecte pereche

Două dintre cele mai mari investiţii care se află pe agenda autorităţilor locale de ani de zile sunt reactoarele nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă şi centrala de acumulare prin pompaj de la Tarniţa - Lăpuşteşti. În total, cele două proiecte necesită investiţii de peste 5 miliarde de euro, majoritatea specialiştilor fiind de acord că punerea acestora în funcţiune ar trebui să se realizeze simultan.

"Tarniţa şi Cernavodă sunt legate. Nu te poţi juca cu puterea unei centrale nucleare. Ea este făcută să lucreze constant la puterea nominală. Practic, noaptea când consumul de energie scade, pentru a nu scoate din funcţiune reactoarele, centrala de la Tarniţa ar prelua excedentul de energie", mai spune Purica.

Potrivit informaţiilor Hidroelectrica, investiţia de la Tarniţa - Lăpuşteşti se ridică la 1,164 mld. euro, unitatea urmând să aibă o capacitate instalată de 1.000 MW. Durata estimată a construcţiei ar fi între 5 şi 8 ani de zile, în această perioadă urmând să fie create 4.000 de locuri de muncă.

În ceea ce priveşte realizarea celor două reactoare noi de la Cernavodă, deşi există o companie de proiect de mai bine de doi ani de zile pentru investiţia de 4 miliarde de euro, abia la jumătatea anului 2013 este aşteptată luarea unei decizii concrete de investiţie pentru ca realizarea efectivă a celor două unităţi să fie realizată la nivelul anilor 2018-2019.

Iniţial, cele două unităţi trebuia să fie gata în 2015- 2016, amânările fiind determinate de retragerea a 4 din cei şase investitori străini cu care proiectul plecase la drum.

Un cablu submarin

Un alt proiect care se integrează în scenariul în care atât hidrocentrala Tarniţa - Lăpuşteşti, dar şi reactoarele 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă intră în funcţiune este cel al cablului submarin care să cupleze sistemul energetic românesc cu cel din Turcia.

"Din punctul de vedere al Transelectrica, proiectul devine foarte necesar şi oportun datorită excedentului de putere produsă în zona Dobrogea prin realizarea centralelor electrice eoliene preconizate şi prin posibila realizare a unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, dar sunt foarte importante şi poziţia şi atitudinea partenerului turc (TEIAS) precum şi perspectiva de dezvoltare a pieţei de energie din regiunea din sud-estul Europei", spun reprezentanţii companiei naţionale de transport al electricităţii.

Investiţia s-ar ridica la circa 600 de milioane de euro şi ar presupune realizarea uni cablu cu o capacitate de transport al energiei de circa 600-1.000 MW pe o lungime de 400 de kilometri şi la o adâncime de până la 1.000 de metri.

AGRI, SouthStream şi Nabucco

Unul dintre cele mai recente proiecte energtice lansate de Ministerul Economiei este AGRI (Azerbaidjan - Georgia - România - Interconnector) care-şi propune transportul gazelor caspice prin intermediul unui sistem de terminale de gaze naturale lichefiate situate pe malurile georgian şi românesc ale Mării Negre. Odată aduse la Constanţa, gazele ar trebui să fie injectate în sistemul naţional de transport şi duse prin intermediul conductei Arad - Szeged în Europa de Vest.

Companiile partenere pentru realizarea acestui proiect sunt Socar (Azerbaidjan), GOGC (Georgia), Romgaz (România) şi MVM (Ungaria). Potrivit celor mai recente informaţii disponibile, la jumătatea acestui an ar urma să fie lansată licitaţia pentru alegerea firmei care va realiza studiul de fezabilitate, document care ar trebui finalizat în aprilie 2012.

"AGRI este un proiect complementar cu Nabucco prin care s-ar putea aduce anual circa 7 mld. mertri cubi", a spus recent Tudor Şerban, consilier personal al ministrului economiei Ion Ariton.

Depozitul subteran de poluare

Cel mai recent proiect lansat de Ministerul Economiei este cel al unui depozit subteran de circa un miliard de euro pentru captarea şi stocarea emisiilor de dioxid de carbon eliberate în atmosferă de către Complexul Energetic Turceni, cea mai mare termocentrală din bazinul Olteniei.

Proiectul ar urma să fie realizat de CEN Turceni alături de Transgaz şi de Romgaz. Cel mai important pas pentru realizarea acestei investiţii va fi însă obţinerea finanţărilor europene. Studiul de fezabilitate este aproape terminat.

În toamna acestui an ar urma să aibă loc procesul de selecţie, în cursa pentru banii europeni fiind peste 20 de proiecte similare cu cel propus de România.