Povestea unui eşec: cum ne-au închis ungurii centrul de servicii financiare ING de la Cluj, care urma să angajeze 1.000 de oameni

Centrul urma să preia operaţiunile de back-office pentru clienţii fondului de pensii private obligatorii administrat de ING în Ungaria, însă guvernul condus de premierul ungar Viktor Orban a decis folosirea celor aproximativ 11 miliarde de euro - valoarea activelor deţinute de fondurile de pensii private - pentru acoperirea găurilor din buget şi pentru reducerea datoriei publice (care ajunsese la 80% din PIB, cea mai ridicată din Europa de Est).

Guvernul ungar a motivat necesitatea preluării în administraţia statului a activelor fondurilor de pensii private (aşa-numitul pilon II) prin faptul că tocmai acest sistem a creat deficite bugetare şi datorie publică, 8% din salariul brut al fiecărui angajat mergând în siste mul de pensii private.

"În ciuda speculaţiilor din presă, dorim să precizăm că un motiv de bază în luarea deciziei de închidere a centrului de servicii din Cluj a fost contextul macroeconomic la nivel european, respectiv prelungirea recesiunii peste aşteptările noastre iniţiale. Mai mult, unele dintre ţările ale căror procese urma a fi transferate în ING SCE au fost subiectul aplicării unor măsuri legislative cu efecte radicale în ceea ce priveşte sistemele de pensii private", a declarat pentru ZF Transilvania Raluca Deac, ofiţer de comunicare al ING Service Center Europe.

Nu au fost menţionate ţările unde au fost luate măsuri legislative, dar în Ungaria a fost cea mai mare schimbare Paradoxal însă, Ungaria a ajuns în această situaţie din cauza crizei financiare, generată de asumarea unor riscuri prea mari de către marile bănci. De altfel, chiar grupul ING a fost nevoit să accepte de la statul olandez un ajutor financiar de 10 miliarde de euro în 2008.

Ar fi trebuit să aibă 1.000 de angajaţi şi 11 milioane de clienţi în doi ani

Centrul de servicii al ING a fost deschis pentru a unifica activităţile departamentelor financiar, IT, operaţiuni şi risc din 7 ţări: Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Spania, Grecia şi România. Până în prezent, au fost transferate procesele din Cehia şi Slovacia şi ar urma ca în acest an să fie transferate operaţiunile din Ungaria. Unitatea ar fi trebuit să aibă 1.000 de salariaţi până la finele lui 2013, iar oficialii ING estimau că numărul de clienţi va ajunge la 11 milioane, în condiţiile funcţionării centrului la capacitate maximă.

Potrivit reprezentanţilor ING, transferul de operaţiuni înapoi în Cehia şi Slovacia se va desfăşura pe parcursul următoarelor luni, pentru "a se asigura un proces organizat şi eficient", urmând ca centrul de la Cluj să rămână funcţional până în momentul finalizării acestor operaţiuni.

Conducerea centrului de servicii de la Cluj a ţinut să precizeze că activităţile bancare, precum şi diviziile de asigurări şi pensii ale ING nu sunt afectate de decizia de a închide centrul de servicii din Cluj-Napoca.

Întrebaţi de Ziarul Financiar la cât se ridică costurile de transfer ale operaţiunilor înapoi în Cehia şi Slovacia, oficialii centrului de servicii de la Cluj au spus că "ING nu divulgă informaţii cu privire la valoarea investiţiilor sale".

Totodată, reprezentanţii ING au mai spus că decizia ING Insurance Central and Rest of Europe de a înceta activităţile de la Cluj nu a fost luată din cauza locaţiei acestui centru, a schimbărilor legislative din România sau a unor presiuni din partea unităţilor de business ale ING din ţările ale căror centre urma să fie închise.

Reprezentanţii ING au mai spus că evoluţiile economice şi legislative în unele dintre ţările ale căror procese urma a fi transferate în ING SCE au redus considerabil eficienţa previzionată de operare a unui centru regional de servicii şi au determinat o reorientare a atenţiei dinspre centralizarea operaţiunilor înspre creşterea flexibilităţii în întâmpinarea nevoilor clienţilor, cel mai bine realizată la nivel local.

La inaugurarea ING Service Center Europe din toamna anului trecut, reprezen tanţii companiei spuneau: "Municipiul Cluj-Napoca a fost ales după criterii bine stabilite pe care multe oraşe din alte ţări din regiune nu le-au întrunit, dovedindu-se a fi locul cel mai potrivit pentru proiectul nostru. Aceste condiţii se referă la o combinaţie unică de limbi străine vorbite, calitate şi costuri competitive, forţă de muncă specializată sau expansiunea aeroportului din Cluj", declarau anul trecut oficialii ING.

Din angajaţii actuali 10% şi-au găsit deja altceva de lucru

Decizia celor de la ING de a închide centrul de servicii de la Cluj este surprinzătoare în condiţiile în care compania anunţa la începutul acestui an că va continua planificările iniţiale, urmând ca până la finele lui 2013 ING Service Center Europe să numere aproximativ 1.000 de angajaţi. Mai mult, ING SCE intenţiona să angajeze în 2011 peste 400 de oameni după ce anul trecut au fost recrutate circa 185 de persoane (în prezent 18 din cei 185 de oameni care au fost recrutaţi de ING pentru centrul de servicii de la Cluj şi-au găsit alte locuri de muncă).

"Folosim diverse metode de recrutare, de la anunţurile clasice pe site-urile de specialitate, recomandările interne, agenţiile de recrutare până la reţelele de social media. Totodată, putem spune că foarte mulţi dintre candidaţi au aplicat în mod direct pe site-ul nostru. Suntem în discuţii cu mai multe facultăţi în vederea unor parteneriate pe termen lung, în urma cărora sperăm să găsim cei mai potriviţi oameni", anunţau la începutul acestui an repre zentanţii ING Service Center Europe. În prezent, în urma deciziei de închidere a centrului de servicii ING de la Cluj, 167 de persoane au de suferit.

"Aşa cum am anunţat imediat după decizia oficială a ING de a închide centrul regional de servicii din Cluj, impactul asupra celor 167 de persoane angajate în acest moment este regretabil. ING SCE şi-a luat angajamentul de a-şi susţine angajaţii în următoarele luni în vederea găsirii unui nou job. În acest sens am creat un job center", a spus Raluca Deac.

Reprezentanţii ING spun că prin intermediul acestui job center angajaţii primesc informaţii periodice cu privire la noi posturi disponibile pe piaţă (atât în România, cât şi în străinătate) şi suport în aplicarea lor. Echipa de HR a ING SCE asistă angajaţii prin şedinţe individuale de consiliere în carieră, incluzând suport pentru scrierea şi îmbunătăţirea CV-urilor acestora, dar şi tehnici de prezentare la un interviu. Compania mai oferă traininguri soft skills, cursuri tehnice şi de limbi străine, dar şi o platformă online pentru elearning.

Vin iar pe piaţă proaspăt absolvenţi de facultate, cunoscători de limbi străine

Peste 90% din angajaţii centrului ING au studii superioare şi sunt vorbitori de limbi străine. Aproximativ jumătate dintre aceştia s-au mutat din alte oraşe, în condiţiile în care salariul mediu al unui angajat al ING Service Center Europe este peste media venitului mediu pe economie, la acesta adăugându-se bonusurile oferite de companie.

Anul trecut, un angajat din outsourcing de pe o poziţie de entry-level câştiga, în medie, 1.200 de lei (285 de euro) net pe lună, iar salariul putea creşte până la 1.600 de lei (380 de euro) net pe lună dacă angajatul mai cunoaşte o limbă străină în afară de engleză, conform informaţiilor primite în 2010 de la firmele de recrutare. Conducerea ING Service Center Europe nu a dorit să ofere informaţii privind valoarea salariilor angajaţilor de la Cluj, spunând că remuneraţiile au fost stabilite în conformitate cu politicile de salarizare ale ING.

Oamenii care lucrează în centrul regional de servicii de la Cluj au carte de muncă, fiind însă angajaţi pe o perioadă nedeterminată.

În proporţie de 70-80% recrutările erau internalizate prin depar tamentul de resurse umane, ING Service Center Europe, de recrutarea angajaţilor mai ocupându-se şi companiile de HR Manpower şi Lugera&Makler. Nici reprezentanţii Manpower nu au dorit să facă publice informaţii legate de contractele angajaţilor ING SCE, spunând că există anumite clauze de confidenţialitate.

ING Service Center Europe trebuia să se ocupe de raţionalizarea şi optimizarea operaţiunilor din regiune, îmbunătăţirea serviciilor pentru clienţi şi creşterea eficienţei activităţii de asigurări de viaţă.

Unitatea de la Cluj trebuia să unifice activităţile departamentelor financiar, IT, risc şi operaţiuni, oferind servicii comune de back-office pentru clienţii de asigurări din ţările din Europa Centrală. La momentul demarării proiectului, prin centralizarea mai multor servicii la Cluj- Napoca, ING vroia să obţină o reducere a costurilor operaţionale la nivelul com paniilor de asigurări de viaţă pe care le deţine în regiune.

ING Service Center Europe şi-a început activitatea anul trecut în incinta clădirii de birouri Amera Tower din Cluj.

Imobilul are 12 niveluri, şi o suprafaţă totală de 8.900 mp din care suprafaţa utilă închiriabilă este de 5.800 mp. Proiectul Amera Tower a fost dezvoltat de omul de afaceri clujean Adam Ambrus în urma unei investiţii de circa 5 mil. euro. ING România este parte a ING Group din Olanda care oferă servicii bancare, asigurări şi management al activelor pentru 85 de milioane de clienţi din peste 40 de ţări.