"Prima casă" 4 a ajuns la start. Ce aduce nou faţă de ediţiile anterioare?

Autor: Ciprian Botea 26.04.2011

Programul de credite ipotecare "Prima casă" intră în etapa în care riscurile de neplată vor fi împărţite în mod egal între bănci şi Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri ca reprezentant al statului. Din punctul de vedere al clienţilor, aceasta va însemna probabil restrângerea numărului de bănci care vor continua să acorde finanţări în cadrul programului. Băncile care au deja volume mai mari de credite în stoc îşi pot asuma mai uşor riscul aferent noii variante. De asemenea, băncile care caută să recâştige cotă de piaţă ar putea fi implicate. La nivelul costurilor nu sunt de aşteptat modificări semnificative: avansul cerut va fi de 5%, iar marja maximă peste rata EURIBOR la trei luni rămâne la 4%. O anumită scumpire ar putea fi antrenată de tendinţa de creştere a EURIBOR. În condiţiile în care concurenţa a presat deja vizibil marjele la creditele ipotecare în euro, noua variantă a programului guvernamental ar putea contribui la o segmentare a clientelei, urmând să se adreseze cu precădere solicitanţilor care nu dispun de un avans mai mare.



Băncile ar putea începe să primească cereri de finanţare pentru credite ipotecare prin "Prima casă" 4 în numai câteva zile, în condiţiile în care normele de aplicare a programului au fost publicate deja în Monitorul Oficial.

Deocamdată, bancherii poartă discuţii pe marginea protocolului care urmează să fie încheiat cu Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, instituţia care gestionează garanţiile acordate de stat prin acest program. Protocolul va stabili relaţia dintre stat şi băncile participante.

"În momentul de faţă, discutăm protocolul cu Fondul de Garantare. Sperăm să începem să dăm credite cât mai curând posibil", au declarat reprezentanţii BCR, banca cu cel mai mare portofoliu de credite "Prima casă" vândute până acum, de peste 550 mil. euro.

Bancherii care decid să participe la această ediţie a programului "Prima casă" mai au la dispoziţie aproximativ două luni pentru a notifica Fondul de Garantare. Numai cinci bănci au anunţat până acum că sunt interesate să vândă în continuare credite "Prima casă", având în vedere că statul nu va mai prelua integral riscul de nerambursare, ci doar în proporţie de 50%.

Guvernul nu a mai alocat garanţii suplimentare pentru această etapă a programului, astfel că băncile interesate trebuie să-şi reducă la jumătate garanţia pentru împrumuturile vândute în anii trecuţi pentru a acorda în continuare credite garantate tot în proporţie de 50%.

Astfel, băncile ar putea să dubleze în noua formulă volumul creditelor acordate până acum, de aproximativ 1,5 mld. euro. Cele cinci bănci care au anunţat deocamdată că sunt interesate să participe - BCR, BRD, Banca Transilvania, Bancpost şi Millennium - au acordat credite cumulate de peste un miliard de euro.

Băncile care nu vor să participe în continuare la program îşi pot vinde portofoliile de credite garantate acordate până acum către alţi jucători, chiar dacă aceştia din urmă nu au participat la ediţiile precedente ale programului. Transferul de portofoliu va avea loc prin negocieri individuale între bănci, dar acordurile trebuie notificate Fondului de Garantare.

Ştefan Coroianu, director de produse în cadrul BCR, declara însă recent că vânzarea portofoliilor de garanţii nu va fi un proces foarte uşor, nici foarte rapid, date fiind marjele mici. El apreciază că nu vom asista pe termen mediu la asemenea tranzacţii, cu excepţia unor bănci care vor să iasă de pe piaţă sau să fuzioneze.

Guvernul a aprobat la sfârşitul lunii martie ordonanţa de urgenţă prin care sunt stabilite condiţiile pentru a patra etapă a programului "Prima casă", băncile având la dispoziţie 90 de zile pentru a decide dacă intră sau nu în program. Premierul Emil Boc anunţa în momentul respectiv că băncile vor putea începe să dea credite prin noua variantă imediat după Sărbătorile de Paşte.

Unii bancheri spun însă că deocamdată mai sunt câteva elemente de pus la punct înainte de a începe să vând din nou finanţări.

"Mai sunt câteva detalii tehnice care trebuie puse la punct. Finanţatorii au la dispoziţie 90 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia pentru a-şi exprima în scris opţiunea către Ministerul de Finanţe şi Fondul de Garantare. Ne vom încadra bineînţeles în acest termen", a precizat Adrian Jantea, director de promovare şi distribuţie persoane fizice în cazul BRD.

Guvernul a menţinut avansul de 5% din valoarea bunului finanţat şi costul maxim pe care băncile îl pot percepe la aceste împrumuturi, de 4% peste Euribor la trei luni şi 2,5% peste Robor la trei luni. În schimb, vor putea solicita credite prin "Prima casă" persoanele cu vârsta peste 35 de ani sau care deţin deja în proprietate o locuinţă cu suprafaţa utilă mai mică de 50 de metri pătraţi.

Nu toate băncile se încadrează în noile condiţii

Având în vedere că statul mai oferă garanţii doar pentru jumătate din creditul acordat, băncile va trebui să aplice pentru cealaltă jumătate normele standard de creditare, aprobate de BNR. Cum Guvernul cere păstrarea condiţiei privind avansul de 5%, doar băncile care au primit din partea BNR aprobarea de a da credite cu un avans de 10% vor putea să participe în continuare la "Prima casă".

Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Gheţea, preciza recent că băncile comerciale care au avut aprobat prin norme un avans minim de peste 10% şi vor să participe la noul program "Prima casă" pot solicita băncii centrale modificarea normelor interne. Această acţiune ar fi necesară nu doar pentru creditele noi, cât şi pentru creditele deja acordate în programul "Prima casă", pentru care garanţia suverană va fi redusă la jumătate.

Bancherii se aşteaptă însă ca discuţiile cu BNR să aibă şi puncte tensionate, întrucât menţinerea avansului la 5% şi reducerea garanţiei de stat la jumătate reprezintă o abatare de la uzanţele de prudenţialitate. Majoritatea băncilor, inclusiv patru dintre cele care şi-au anunţat intenţia de a participa la ediţia a patra din "Prima casă", cer în prezent un avans minim de 15% la creditele imo­biliare.Un singur jucător de mici dimensiuni, Millennium Bank, a anunţat recent că reduce nivelul avansului minim cerut clienţilor, de la 15% la 10% la creditele standard.

Credite concurente cu "Prima casă"

Programul "Prima casă" a fost o veritabilă gură de oxigen pentru bancheri în ultimii doi ani. Din cele 50.000 de credite ipotecare vândute de la sfârşitul lui 2008 şi până în prezent, 40.000 au fost garantate de stat. Acum, bancherii încearcă să îi tenteze şi pe clienţii care nu se califică în program, cu credite în condiţii cât mai apropiate.

Raiffeisen, CEC Bank, Bancpost, BCR şi Millennium au anunţat în ultimele săptămâni credite ipotecare construite ca alternativă la "Prima casă", adresate în primul rând clienţilor care au depus dosarul pentru a lua împrumut în cadrul programului guvernamental, însă nu au mai prins plafonul de garanţii.

Creditele au însă cerinţe pentru un avans mai mare, iar costurile sunt de asemenea în general mai mari, bancherii justificând că riscul asumat este mai mare.

Varianta oferită de BCR vine la costuri similare cu cele ale creditului "Prima casă", însă avansul cerut este 15%, faţă de 5%. Portughezii de la Millennium oferă posibilitatea de a aduce un avans de numai 10%, însă marja aplicată peste Euribor este de cel puţin 5 puncte procentuale.

CEC Bank vinde promoţional credite ipotecare cu avans de 10% şi dobândă calculată în funcţie de Euribor la şase luni plus o marjă de patru puncte. Banca percepe şi un comision lunar de administrare, de 0,04% din sold.

Raiffeisen cere un avans de 15%, iar marja aplicată peste Euribor este de 4,7 puncte procentuale.

Ce se întâmplă în caz de default?

Dacă un client nu mai rambursează creditul obţinut prin programul "Prima casă", intră în aplicare etapele de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală, executarea fiind făcută de către ANAF. În noua formulă, banca va primi despăgubirea proporţional cu procentul de garantare.

O variantă la care se poate apela atunci când clientul nu mai poate achita creditul este ca banca să decidă dacă un alt solicitant poate prelua imobilul finanţat şi creditul aferent, încadrându-se în condiţiile programului şi în cerinţele băncii. Până la sfârşitul lunii martie 2011, numărul clienţilor care nu şi-au mai plătit ratele la creditele luate prin "Prima casa" ajunsese la 21 de persoane, ceea ce înseamnă o rată de default de 0,06%. În cazul acestora băncile au formulat ce­reri de plată de la Fondul de Garantare a Cre­ditelor pentru IMM-uri, insti­tuţia care ges­tio­nează garanţiile acordate de stat prin acest program.

Ce aduce nou a patra ediţie a programului "Prima casă"

Ce documente trebuie depuse la dosarul de credit?

Bilanţul programului "Prima casă"