Creditul rămâne îngheţat: populaţia şi firmele au împrumutat în martie mai puţin decât au rambursat

Autor: Ciprian Botea 27.04.2011
Creditul acordat sectorului privat a scăzut în luna martie cu 1,3% în termeni nominali, până la 203,9 miliarde lei (49,6 mld. euro), arată datele publicate de BNR. Excluzând efectul inflaţiei, scăderea creditului neguvernamental a fost chiar mai mare, de 1,9%.

Aceasta înseamnă că vânzările de credite noi rămân mai mici decât rambursările efectuate de clienţi, cu toate că în ultimele luni bancherii au anunţat relansarea creditării, venind inclusiv cu reduceri de dobânzi. Creditarea clienţilor individuali a fost afectată cel mai puternic, scăderea nominală a soldului pe acest segment fiind de 1,7%, până la 98 miliarde lei.

"Încrederea consumatorilor este încă la un nivel scăzut şi o mare parte a bazei de clienţi este îndatorată, astfel că băncile trebuie să fie prudente şi să protejeze atât clienţii, cât şi pe ele însele. Veniturile persoanelor fizice sunt încă scăzute şi, coroborat cu gradul mare de îndatorare, rezultă o capacitate redusă de împrumutare a clienţilor", spune George Georgakopoulos, directorul executiv al diviziei creditare persoane fizice din cadrul Bancpost.

Creditele contractate de companii au scăzut în paralel cu 0,8% şi au ajuns la echivalentul a 105,9 miliarde lei (25,7 mld. euro), cea mai afectată fiind componenta în valută. Împrumuturile acordate companiilor au crescut însă faţă de sfârşitul anului trecut datorită dinamicii pozitive din primele două luni, iar vânzările pe acest segment ar putea să crească în lunile următoare.

"Soldul creditelor pentru companii a crescut în primul trimestru atât la creditele în valută, cât şi la cele în lei. În perioada următoare va continua trendul pozitiv de creştere al creditării companiilor, atât în valută, cât şi în moneda naţională, datorită semnalelor pozitive venite din economie", comentează Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.

Mulţi bancheri spun că cererea de credite din partea companiilor s-a revigorat în ultimele luni, mai ales în sectorul firmelor care produc pentru export. Creditarea economiei reale ar putea fi încurajată inclusiv de faptul că nevoia de finanţare a statului a scăzut, iar băncile sunt nevoite să caute surse alternative de plasament. Soldul creditului guvernamental a scăzut cu un miliard de lei în februarie şi martie, până la 61,5 miliarde lei. Creditarea populaţiei ar putea fi reluată mult mai târziu din moment ce reticenţa la îndatorare rămâne crescută, iar în plus Banca Naţională a anunţat că pregăteşte noi măsuri de restricţionare a finanţărilor în valută.

"Cât timp situaţia economică rămâne în parametrii actuali, nu întrevedem o schimbare în cererea pentru credite de consum. Redresarea creditării va veni doar dintr-o creştere reală a veniturilor şi o scădere semnificativă a şomajului", consideră Georgakopoulos.

Soldul finanţărilor acordate populaţiei şi compani­ilor a crescut totuşi cu 2,3% în termeni nominali faţă de aceeaşi lună din 2010, dar în termeni reali se înregistrează în continuare un declin de 5,3%.

Scăderea s-a accentuat în martie deoarece şi creditul în valută, care înregistrase creşteri în lunile trecute a rămas fără combustibil. Declinul real din primele două luni din 2011 fusese de 2,5% şi respectiv 3,6%.

"Cererea de credite este redusă, iar lipsa programului "Prima casă", care a sprijinit creditarea în valută a populaţiei, a avut impact negativ atât în martie, cât şi în lunile ianuarie şi februarie", comentează Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank.

Soldul împrumuturilor în valută s-a diminuat cu 2,1% în martie, până la echivalentul a 126,9 miliarde lei (30,8 mld. euro). Excluzând impactul cursului de schimb, creditul în valută a crescut cu 0,3%.

Depozitele la bănci au coborât la 42 mld. euro

Depozitele populaţiei şi ale companiilor au scăzut cu 0,5% pe parcursul lunii martie şi au ajuns la 171,4 miliarde lei (42 mld. euro), aceasta fiind a treia lună consecutivă în care soldul economiilor atrase de bănci se diminuează.

Ritmul de scădere a frânat însă comparativ cu primele două luni din acest an, în ciuda faptului că bancherii au continuat să ajusteze dobânzile. În ianuarie şi februarie, soldul depozitelor coborâse cu 1,8% şi respectiv 1,1%. Economiile populaţiei şi companiilor au crrescut puternic începând din toamna lui 2008 pe fondul unei prudenţe sporite din partea firmelor şi a clienţilor individuali, dar şi în condiţiile în care bancherii ajunseseră în primăvara lui 2009 să plătească dobânzi de 15-16% pe an la lei. Depozitele ar putea reîncepe să crească în perioada următoare, spun analiştii. "Probabil economisirea va avea o dinamică pozitivă până la sfârşitul acestui an", comentează Florian Libocor, economistul-şef al BRD.

Economiile din bănci înregistrează în continuare o creştere comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, soldul depozitelor fiind cu 2,6% mai mare decât în martie 2010. Depozitele în lei au crescut cu 4,8% an la an şi au ajuns la 110,3 miliarde lei, nivelul fiind similar cu cel înregistrat la sfârşitul lunii februarie. În schimb, economiile în valută s-au diminuat cu 1,5% faţă de februarie şi 1,3% faţă de perioada corespunzătoare de anul trecut, ajungând la echivalentul a 15 mld. euro.

Există însă riscul ca soldul depozitelor să scadă şi în perioada următoare, având în vedere că veniturile firmelor şi populaţiei nu îşi revin. "Consider că este posibil să înregistrăm o descreştere a soldului depozitelor anul acesta, deoarece mă aştept ca veniturile să scadă în termeni reali, în timp ce consumul intern dă semne de stabilizare, iar populaţia şi companiile ar putea folosi o parte din economii pentru investiţii", spune Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.