Scandalul cu EUROSTAT: România nu minte, dar unele date sunt provizorii

Autorităţile române nu au transmis la Euro­stat date inexacte privind deficitul bu­getar, dar unele cifre legate de companiile de stat sunt pro­vizorii, astfel că după includerea pierde­rilor Termoelectrica şi CFR Infrastructură în bugetul consolidat deficitul ar urma să urce la 6,8-6,9% din PIB, a declarat Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanţelor responsabil cu bugetul.

"Nu s-au minţit datele. Eurostat le ştie. Le-am discutat cu ei. La nivelul bugetului general consolidat, pe venituri şi cheltuieli nu există nicio problemă. Institutul Naţional de Statistică face periodic, de două ori pe an, un test la companiile de stat pentru a stabili în ce categorie se încadrează. Verifică dacă există companii care din veniturile proprii nu acoperă minimum 50% din cheltuielile de funcţionare. Dacă există, sunt retratate şi luate de la sectorul economic la sectorul bugetar. Dacă timp de trei ani consecutiv companiile nu acoperă jumătate din cheltuieli, atunci pierderile sunt incluse în deficit", a explicat Gherghina.

Conform acordului cu FMI şi Comisia Europeană, deficitul bugetar trebuie calculat în fiecare lună prin două metode: metoda conturilor nefinanciare şi metoda conturilor financiare.

Prima metodă, cea a conturilor nefinanciare, stabileşte calcularea defici­tului bugetar prin scăderea din veniturile bugetului general consolidat a cheltu­ielilor, în timp ce a doua metodă include şi arieratele statului, respectiv ce parte din deficit este finanţată din "surse neplătite". "Prin metoda conturilor financiare se stabileşte unde se găsesc banii, pe ce stă acel deficit, cât e finanţat pe împrumuturi, pe arierate", a explicat reprezentantul Finanţelor.

Banca Naţională are responsabilitatea de a verifica deficitul bugetar calculat prin metoda conturilor financiare, în timp ce Institutul Naţional de Statistică verifică deficitul pe partea nefinanciară. Dacă între cele două metode există o diferenţă mai mare de 200 mil. lei, se face o analiză şi se discută cu FMI şi Comisia Europeană pentru a se explica de unde provine, a mai spus Gherghina.

"Trebuie să clarificăm cine are dreptate, Banca Naţională sau INS", a spus ieri ministrul finanţelor Gheorghe Ialomiţianu, comentând semnalele venite de la EUROSTAT.

Gherghina a spus că intrase deja în discuţie problema retratării CFR Infrastructură şi Termoelectrica, iar decizia ca acestea să fie incluse în bugetul general consolidat a fost luată spre sfârşitul lunii martie, când trebuia închisă raportarea către Eurostat. În acest an impactul celor două companii asupra deficitului bugetar va fi de 0,1% în acest an, astfel că decalajul dintre venituri şi cheltuieli ar putea ajunge la 4,6% din PIB, sub ţinta de 5% stabilită cu FMI şi CE.

Gherghina a explicat că impactul mai redus din 2011 comparativ cu cel din 2010 ar fi consecinţa restruc­turării compa­niilor de stat, prin care acestea ar trebui să-şi reducă pierderile de la 2 mld. lei anul trecut la câte 200 mil. lei fiecare în anul în curs, cu condiţia res­pectării bugetelor.

Anul trecut Comisia Eu­ropeană a majorat esti­mările privind deficitul României după metodologia Uniunii Europene ESA 95 pentru anii 2008 şi 2009 cu 0,3 puncte procentuale, la 5,7%, respectiv 8,6% din PIB, deoarece a reclasificat unele companii de stat ca aparţinând de bugetul statului.

Care ar fi rezultatul retratării situaţiilor pe 2010?

"Deficitul bugetar pe 2010, calculat pe metodologia europeană ESA 95, ar putea ajunge la 6,8%-6,9% din PIB, după includerea situaţiilor financiare ale celor două companii de stat CFR Infra­structură şi Termoelectrica, faţă de nivelul raportat oficial, anterior, de 6,4% din PIB. Nivelul va fi sub limita de 7,3% din PIB convenită pentru 2010 cu FMI şi Comisia Europeană. Eurostat nu putea să închidă datele fără rezerve, nu putea să spună că datele sunt OK, finale, pentru că ar fi însemnat să rămânem cu deficitul bugetar de 6,4% din PIB. Până în septembrie trebuie să verificăm foarte serios datele, să fie corecte cifrele privind cele două com­panii. Vrem să avem o calitate a datelor suficient de credibile", a declarat Gherghina.

El a ţinut să precizeze că situaţia României nu ar trebui să fie comparată cu cea a Greciei - subiectul celebrului scan­dal de mistificare a datelor statistice care ar fi putut conduce chiar la excluderea acestui stat din zona euro.

"În cazul Greciei, Eurostat ştia că sunt greşite cifrele şi aranjate din condei şi nu le-au publicat datele."

Primăvara vine cu discuţii legate de calculul deficitului bugetar

Şi în primăvara anului trecut au apărut discuţii legate de corectitudinea datelor statistice raportate de autorităţile române, cu speculaţii că România, pentru a îndeplini criteriile convenite cu FMI, ar fi manipulat datele statistice.

Institutul Naţional de Sta­tistică a anunţat atunci un PIB estimat în termeni nominali de 491,27 mld. lei pe 2009, sub cea mai optimistă proiecţie a auto­rităţilor, care indica un nivel de 505,5 mld. lei.

În acest caz, deficitul bugetar urca la 7,4% anul trecut, după ce PIB în termeni nominali anunţat de INS a fost mai mic decât cel prevăzut, însă revizuirea nu reprezenta o nerespectare a acor­dului cu FMI, care prevedea o ţintă cash de 36,5 mld. lei, îndeplinită de Ministerul Finanţelor.