Cheltuielile pentru sistemul antirachetă din România, 400 mil. dolari

Locul unde va fi dezvoltat scutul antirachetă - aerodromul Deve­selu, Olt, este la şase kilometri de Caracal şi la 220 de km de Bucureşti.

"Practic, din luna februarie anul trecut, când România a răspuns pozitiv invitaţiei Statelor Unite de a fi parte a acestui program de securitate, s-au desfăşurat analize cu privire la locaţia optimă pentru acest sistem de apărare. Au fost analizate mai multe locaţii. Vă pot spune că sunt circa 120 de parametri care trebuie îndepliniţi de o astfel de locaţie pentru ca sistemul să fie în deplină siguranţă. În cele din urmă, s-a optat şi noi am aprobat ca locul de amplasare a sistemului antirachetă să fie în fosta bază aeriană de la Deveselu", a explicat preşedintele.

Sub comandă românească

Baza aeriană rămâne sub comandă româ­neas­că, iar o parte din suprafaţa bazei va fi utili­zată de sistemul antirachetă american.

Pentru deservirea sistemului antirachetă, la Deveselu vor fi dislocaţi circa 200 de militari ame­ricani. Cifra maximă care poate fi atinsă ca nu­măr de militari dislocaţi la Deveselu este de 500.

Potrivit şefului statului, sistemul este un sistem defensiv de apărare a teritoriului Româ­niei şi al SUA împotriva rachetelor balistice, dar el poate apăra şi alte ţări europene. La mo­mentul la care statele membre NATO vor dez­vol­ta scutul antirachetă, aşa cum s-a stabilit la ulti­mul summit de la Lisabona, componenta ame­ricano-română va fi integrată acestui sistem.

"În opinia mea, cu realizarea acestei com­po­nente a scutului antirachetă România se află la cel mai înalt nivel de securitate din istoria ei şi cred că, din acest punct de vedere, putem spu­ne că România şi-a atins un obiectiv im­portant, acela de a-şi garanta securitatea pe termen lung, şi nu con­junc­tural", a opinat şeful statului, care a reiterat că elementele scutului care vor fi amplasate în România nu sunt îndreptate împotriva Federaţiei Ruse.

Ieri, după anunţul şefului statului, o delegaţie româno-americană condusă de secretarul de stat în MAE Bogddan Aurescu şi subsecretarul de stat al SUA Ellen Tauscher, care conduc delegaţiile României şi SUA ce ne­gociază acordul privind amplasarea în Româ­nia a scutului, au mers în zona în care acesta va fi construit.

Aurescu explicat la Slatina, citat de Media­fax, că sistemul va fi instalat de SUA la orizon­tul anului 2015, el va fi unul strict defensiv de interceptări şi nu va avea niciun fel de efecte negative asupra populaţiei, mediului şi culturilor agricole.

Amplasarea acestui sistem implică insta­la­rea în fosta bază aeriană a unui număr redus de persoane, respectiv 150-200, număr care va putea creşte în anumite situaţii.

"În relaţia cu SUA această participare a României va contribui la consolidarea relaţiilor bilaterale", a spus secretarul de stat.

MAE şi MApN au susţinut ieri într-un comunicat că procesul a fost început în contextul negocierilor cadrului juridic aferent participării României la proiectul american şi s-a finalizat în urmă cu câteva săptămâni. El a constat în analiza în format interinstituţional, de către instituţiile româneşti şi americane cu expertiză relevantă, a celei mai bune opţiuni care să corespundă tuturor criteriilor tehnice fixate de cele două părţi.

Astăzi la Bucureşti va avea loc runda a şap­tea de negocieri pe tema participării României la sistemul de apărare antirachetă pe care Sta­te­le Unite intenţionează să îl dezvolte în Europa.

Programul negocierilor va fi unul tehnic, iar, potrivit MAE, va permite avansarea dis­cu­ţiilor în sensul finalizării, în perioada urmă­toare, a procesului de negociere privind Acor­dul referitor la amplasarea elementelor scutului.

Pe de altă parte, România s-a ferit să ceară ceva SUA, de pildă eliminarea vizelor, aşa cum s-a întâmplat în cazul Cehiei. Aurescu a susţinut ieri că nu a fost condiţionată de către autorităţile române de acordarea vizelor de călătorie în SUA care a precizat că libera circulaţie a cetăţenilor români rămâne o prioritate pentru SUA şi România.

"Parteneriatul cu Statele Unite ale Ame­ri­cii este matur şi solid, iar în cazul acestui parte­ne­riat sunt foarte multe aspecte de colaborare pe zona de siguranţă, militară, însă avem şi o cola­borare sigură în ceea ce priveşte domeniul eco­nomic, cultural. Nu s-a pus problema să facem un târg: «noi vă dăm locaţia, iar voi ne daţi vize»", a declarat Bogdan Aurescu.

Potrivit acestuia, libera circulaţie a cetă­ţe­nilor români în SUA rămâne o "prioritate" pentru cele două ţări.

"Chestiunea vizelor, şi aici poate depune mărturie şi domnul Gitenstein (ambasadorul SUA Mark Gitenstein -n.r.) este discutată la fiecare întâlnire pe care o avem la cel mai înalt nivel. Discutăm împreună pentru a putea în­de­plini condiţiile de care cetăţenii români au ne­voie pentru a circula liber în SUA. Vă asigur că este o prioritate pentru MAE, cât şi pentru SUA rezolvarea problemei vizelor pentru cetăţenii români".

Americanii, tranzit intens prin portul Constanţa

Preşedintele a mai anunţat ieri că CSAT a aprobat solicitarea Statelor Unite de a utiliza Aeroportul Mihail Kogălniceanu şi Portul Con­stanţa ca infrastructuri de tranzit pentru trans­portul de militari şi tehnică militară către Irak şi Afganistan, dar şi pentru transportul de mi­litari şi tehnică militară din Irak şi Afga­nistan către Europa.

"În felul acesta, Kogălniceanu şi Portul Con­stanţa devin două infrastructuri strategice şi pentru Statele Unite, nu numai pentru Ro­mâ­nia. Procesul se va derula în primele două luni în vederea autorizării, după care va func­ţio­na autorizat, fără supraveghere americană, în baza acordului dintre România şi Statele Uni­te.

Reacţii la decizia de amplasare în România a sistemului de apărare antirachetă

Emil Boc, primul-ministru al României: România beneficiază astăzi de nişte măsuri de securitate pe care poate nu le-a avut niciodată în istorie. Costurile sunt suportate de partenerii externi şi vor fi comunicate la timpul potrivit.

Mircea Geoană, preşedintele Senatului: Amplasarea scutului antirachetă este esenţială în efortul combaterii terorismului. Partea americană va informa conducerea Senatului şi comisiile de specialitate cu privire la consecinţele şi detaliile tehnice ale acestei decizii. Nu vor exista dificultăţi în Parlament pentru ratificarea acordului.

Bogdan Aurescu, Secretar de stat în MAE: În relaţia cu SUA, această participare a României va contribui la consolidarea relaţiilor bilaterale. Acest sistem este unul strict defensiv şi nu va avea efecte negative asupra oamenilor din zonă care vor putea să muncească şi să trăiască normal.

Eugen Bejinariu, vicepreşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor: Trebuie să aflăm mai multe în ceea ce priveşte ce sistem antirachetă va fi folosit.

Crin Antonescu, preşedintele PNL: PNL susţine deciziile CSAT. Deciziile sunt conforme cu angajamentele de securitate ale României şi cu interesele de politică externă şi strategice ale României. Sunt decizii normale ce decurgeau din calitatea de membru NATO şi partener strategic al SUA.