China prinde gustul modei high-end şi al mărcilor de lux

Angelica Cheung, redactorul-şef al Vogue China, are o problemă cu care şefii celorlalte ediţii nu se confruntă: prea multe reclame, care nu încap în revistă, scrie The Guardian.

În Statele Unite, ediţia din septembrie a Vogue este punctul de reper al lumii modei. În China, fiecare ediţie lunară este o revistă glossy, plină de reclame, semn al exploziei industriei de fashion high-end.

În condiţiile în care revista Hurun anunţă 960.000 de milionari în China, chinezii super-bogaţi sunt în căutare de moduri de a-şi confirma statutul şi de a-şi satisface gustul în creştere pentru consum.

Mărcile high-end le vin bucuroase în ajutor. Magazinelor Louis Vuitton li s-au alăturat cele ale Loewe şi Balmain. Burberry intenţionează să se extindă de la 57 la 100 de magazine în decurs de cinci ani. Hermes a lansat chiar propriul subbrand cu specific chinez Shang Xia.

Compania de consultanţă în management McKinsey anticipează că, pe măsură ce şi clasa de mijloc va prinde gustul mărcilor, în decurs de patru ani China va deveni cea mai mare piaţă de lux a lumii, cu o valoare de 27 de miliarde de dolari, în creştere de la 10 miliarde de dolari în 2009.

Dacă sunt incluse şi achiziţiile realizate în afară, de către turiştii chinezi care evită taxele foarte mari pe articole de lux din ţară, cifrele sunt uimitoare. Consumatorii chinezi vor cumpăra peste 44% din articolele de lux la nivel mondial până în 2020, potrivit estimărilor CLSA Asia-Pacific, grupul de brokeraj şi investiţii.

Procentul este cu atât mai remarcabil cu cât mărcile high-end au apărut în anii '90. Cheung spune că Vogue China are nevoie de mai multe pagini de "educaţie" decât ediţiile din celelalte ţări, pentru a se recupera diferenţa de ani. "Trebuie să explici Mary Quant, Beatles şi de ce aceşti oameni au făcut o diferenţă. Dacă nu explici, sunt doar haine."

Acum, mai puţin de 2% din populaţie cumpără branduri de top, spune Zhu Mingzia din cadrul University of International Business and Economics din Beijing. "Următorul deceniu va fi era de aur a luxului", declară el.

Produsele şi accesoriile de înfrumuseţare reprezintă o cotă mult mai mare din piaţă decât în Vest şi o proporţie mai mare dintre clienţi sunt bărbaţi. Potrivit Coach Retail International, bărbaţii reprezintă 45% din piaţa genţilor de lux de 1,2 miliarde de dolari a Chinei.

Mulţi din aceşti noi consumatori sunt directori de companii şi întreprinzători dornici să arate că au succes sau sunt descendenţi ai unor familii bogate. Alţii însă sunt aspiranţi.

"Unele secretare se hrănesc cu tăiţei instant timp de şase luni pentru a-şi cumpăra o poşetă Louis Vuitton. E un mod de a spune «am devenit parte a acestei luni»", spune Paul French din cadrul Access Asia, o companie de consultanţă în retail.

Cinicii glumesc că "cei din categoria celor trei C - corupţi, criminali şi concubine"- cheltuiesc cel mai mult. Un ceas de aur şi o poşetă scumpă nu sunt numai un semn de apreciere, ci şi active care pot fi vândute şi a căror traiectorie este mai dificil de urmărit decât cea a cash-ului.

Mărcile ştiu că trebuie să lupte pentru a-şi păstra o aură şi majorează preţurile odată cu creşterea popularităţii.

Magazine apar nu numai în Beijing şi Shanghai, ci şi în oraşe mai neînsemnate din provincie cum ar fi Hefei şi Shijazhuang. Cu chirii foarte mici (dezvoltatorii cred că mărcile de prestigiu atrag alţi clienţi), numărul acestora este în creştere.

"Fiecare mall din Beijing are un Versace şi în fiecare an apare un alt mall", a declarat Miao Wong, director de companie. Cu doi sau trei ani în urmă, şi ea cumpăra articole high-end occidentale, însă astăzi preferă designeri locali ca Vega Wang.

Poate că nu sunt mulţi chinezi ca ea, însă oficialii par şi ei să considere că moda este mai bună când este mai discretă. Autorităţile de la Beijing au interzis recent panourile care promovează "stiluri de viaţă hedoniste, high-end", pe fondul temerilor privitoare la etalarea directă a bogăţiei într-o societate inegală.

O zi mai târziu, un ministru a vorbit despre planuri de reducere a taxelor pe lux. Mesajul transmis în egală măsură mărcilor şi clienţilor: consumul este bun, dar nu însoţit de extravaganţă.

În decurs de patru ani China va deveni cea mai mare piaţă de lux a lumii, cu o valoare de 27 mld. dolari, în creştere de la 10 mld. dolari în 2009