Pentru banii UE şi FMI, Portugalia vinde companii şi îngheaţă salariile de la stat

Portugalia va fi nevoită să vândă în următorii doi ani mai multe active de stat, printre care şi compania aeriană TAP, grupul petrolier Galp, firma de utilităţi EDP şi REN, operatorul reţelei electrice.

Banca cu probleme BPN va fi vândută până la sfârşitul lunii iulie, scrie The Telegraph. Privatizările ar trebui să aducă statului 5 miliarde de euro.

Pe de altă parte, Portugalia are în faţă o recesiune severă şi trei ani de măsuri de austeritate, conform detaliilor acordului de finanţare, chiar dacă premierul demisionar Jose Socrates a spus în momentul în care a anunţat finalizarea negocierilor că cerinţele impuse ţării sale sunt mai puţin severe decât cele ale Greciei şi Irlandei, scrie Financial Times.

Executivul portughez, care va primi de la UE şi FMI un ajutor financiar în valoare de 78 mld. euro, va folosi 12 mld. euro pentru a-şi întări sectorul bancar prin majorarea capitalului de bază de la 8% la 10% din active în următoarele 18 luni. Dobânda pe care o va plăti Portugalia pentru banii primiţi urmează să fie stabilită după o întâlnire a miniştrilor de finanţe europeni ce va avea loc în următoarele săptămâni.

Portughezii au mai fost de acord să îngheţe salariile din sectorul public şi pensiile până la finalul lui 2013 şi să reducă numărul de angajaţi la stat cu câte 1% în 2012 şi 2013. Va fi introdusă o taxă specială pe pensiile ce depăşesc 1.500 de euro pe lună.

De asemenea, ajutorul de şomaj va fi plătit pe o perioadă de maximum 18 luni (faţă de trei ani în prezent), iar valoarea acestuia va fi redusă.

Marile proiecte de infrastructură demarate de stat şi parteneriatele public-private vor fi suspendate, urmând să le fie analizată viabilitatea cu asistenţă tehnică de la UE şi FMI.

Prognozele economice incluse în acord indică faptul că economia va scădea cu 1,5%-2% în 2011 şi 2012, iar şomajul va trece de 12%. Anul trecut PIB-ul Portugaliei a fost de 172 mld. euro.

Datoriile Greciei, calul troian al Europei

Ţările zonei euro devin din ce în ce mai divizate cu privire la modul în care ar trebui soluţionată problema datoriilor imense ale Greciei, nemţii fiind în favoarea unei restructurări voluntare a obligaţiunilor emise de Atena, în timp ce restul oficialilor europeni se tem de posibilele consecinţe negative ale acestui proces, scrie The Wall Street Journal.

Până acum Europa a mers pe ideea că Grecia va reuşi să îşi reducă şi să îşi plătească în totalitate datoriile, dar investitorii şi, în privat, chiar şi oficiali europeni se îndoiesc că executivul elen poate face acest lucru. Anul trecut datoria publică a Greciei a urcat la 328,5 mld. euro, adică 142,8% din PIB. Germanii favorizează ideea unei negocieri în acest an între Atena şi proprietarii de obligaţiuni de stat cu privire la creşterea maturităţii titlurilor, adică a timpului în care acestea pot fi rambursate.