În ritmul actual vom atrage fondurile structurale europene abia în 2019, cu 6 ani după termenul limită

În ritmul actual de atragere a banilor europeni, România va atrage de la UE până în 2015 doar 38% din cele 20 de miliarde de euro fonduri structurale puse la dispoziţie pentru perioada 2007-2013, arată o analiză realizată de Dragoş Pîslaru, manager general al firmei de con­sultanţă GEA Strategy & Consulting. Ab­sorbţia este acum la 3,2% din aceste fon­duri. 2015 este anul în care se pot face ulti­mele plăţi de la Uniunea Europeană pe con­tractele semnate anterior, după principiul n plus 2, deşi exerciţiul bugetar este 2007-2013.

Analiza a fost prezentată ieri în cadrul dezbaterii "Nou-veniţii în UE cântăresc costurile şi beneficiile" organizate de Platforma Europeană de Dezvoltare, o organizaţie nonguvernamentală iniţiată de profesorul Daniel Dăianu, fost ministru de finanţe şi fost parlamentar european din partea PNL. Platforma îşi propune să fie un centru de legătură între companiile româneşti şi administraţia europeană.

Din cele 20 de miliarde de euro fonduri struc­turale, 4,25 miliarde de euro sunt fonduri pentru resurse umane, 4,5 miliarde de euro pentru infrastructură, 4 miliarde pentru mediu şi restul pentru alte sectoare, cum sunt IMM-urile. România are la dispo­ziţie încă 12 miliarde de euro pentru agricultură în aceeaşi perioadă.

Pîslaru de la GEA a ajuns la acest rezul­tat punând într-o ecuaţie datele de până acum, adică absorbţia lunară a banilor euro­peni în perioada martie 2009-martie 2011 şi a ţinut cont astfel de accelerarea absorbţiei din ultimii doi ani.

Plăţile totale făcute pentru programe europene, care includ atât plăţi de la UE, cât şi prefinanţări şi plăţi ale statului român, au crescut de la 600 mil. euro în decembrie 2009 la 1,7 mld. euro în decembrie 2010 şi sunt programate să crească până la 4,7 mld. euro în decembrie 2011.

Studiul arată că fondurile vor fi absorbite complet în 2019 în acest ritm, deci România ar mai avea nevoie de încă şase ani pentru a lua toţi banii de la UE.

"Cel mai prost stăm cu programul de infrastructură şi transport, unde în acest ritm abia în 2024 am atrage toţi banii, iar la fondurile de mediu ar fi vorba de 2022-2023", susţine Pîslaru de la GEA.

Orban, consilier prezidenţial: Nu am atribuţii executive pe fondurile UE

Şi Leonard Orban, consilier prezidenţial pentru afaceri europene al preşedintelui Traian Băsescu, a atras atenţia asupra ratei scăzute de absorbţie. "În acest moment, rata de absorbţie este de 3,2%, în timp ce Polonia are o rată de absorbţie de 20% pentru acelaşi exerciţiu bugetar. Este nevoie de acţiuni hotărâte, ferme, pentru că altfel vom pierde bani", a atras atenţia Orban.

La întrebarea Ziarului Financiar de ce nu face sau nu cere guvernului român care a fost numit în funcţie de preşedintele Traian Băsescu, şeful său direct, aceste acţiuni hotărâte şi ferme, având în vedere funcţia sa, Orban a spus: "Atrag atenţia că nu am atribuţii exe­cu­tive, ci este la nivelul guvernului o per­soană, domnul Cătălin Vătafu (fost consilier al premierului, acum şef al Autorităţii pentru Coordonarea Instrumen­te­lor Structurale - n. red.), care este direct responsabil de tot ce înseamnă fonduri europene".

Rata de absorbţie pe fonduri structurale de 3,2% din cele 20 miliarde de euro, adică 640 milioane de euro, înseamnă plăţi făcute de Uniunea Europeană şi este parametrul cel mai corect pentru a descrie absorbţia, utilizat şi pentru comparaţii între ţări.

Totuşi, impactul în economie este descris mai bine de plăţile totale făcute pe programele UE, care se ridică la circa 2,1 miliarde de euro în martie 2011, faţă de 1,7 miliarde de euro în decembrie 2010. Cele 2,1 miliarde de euro includ cele 640 mil. euro sume rambursate de UE, diferenţa fiind plăţi anticipate (care urmează să fie rambursate de UE) şi plăţi făcute de statul român pentru cofinanţare.

Profesorul universitar Daniel Dăianu a spus că există o dezbatere la nivelul Uniunii Euro­pene că dacă se constată că exis­tă state care se dovedesc incapabile să atragă fondurile UE puse la dispoziţie, atunci să se procedeze la o realocare.

"Trebuie să ţinem cont de ceea ce se întâm­plă în ultimii doi ani în UE ca urmare a crizei economice. Se pregătesc programe de austeritate ca urmare a crizei", a spus Dăianu.

Grecia, Irlanda şi Portugalia au primit ajutoare de la FMI şi UE de zeci de miliarde de euro fiecare ca să reziste în faţa crizei finan­ciare provocate de datorii publice de aproape 100% din PIB şi de deficite bugetare de 7-10% din PIB.

Ministrul agriculturii Valeriu Tabără a sus­ţinut că ministerul se află în grafic cu plăţile către agricultori. "Din octombrie 2010 până acum am făcut plăţi din fonduri euro­pene şi ale statului de 3,69 miliarde de euro. Programul Naţional de Dezvoltare Ru­rală (prin care se depun proiecte de fi­nan­ţare a agriculturii - n. red.) are 60.000 de ce­reri în valoare de 13 mld. euro", a spus Ta­bără.

Secoşan, Siemens: Să stabilim cine, ce şi cum trebuie să facă

Pe de altă parte, din punctul de vedere politic, România se află la o răscruce în ceea ce priveşte atitudinea faţă de Europa de Vest, în condiţiile în care de la vestea neacceptării în spaţiul de liberă circulaţie Shengen conform programului, în martie 2011, există o serie de tensiuni acumulate între cele mai puternice state din vestul UE şi partea românească.

"Decizia României de a adera la pactul Euro plus (de adoptare a unui program de con­vergenţă strict - n. red.) o pune în avan­garda ţărilor UE. Va fi un exerciţiu de coor­do­nare a politicilor naţionale", a spus Bog­dan Mănoiu, şef al Departamentului pen­tru Afaceri Europene din cadrul Guvernului.

Daniel Dăianu a spus însă că europactul se poate dovedi constrângător pentru România. "Trebuie să se ţină cont în cadrul UE că sunt economii cu metabolism diferit, cu putere diferenţiată în a atrage fonduri europene, nu va fi uşor", a spus Dăianu.

Cristian Secoşan, director general al Siemens România, o companie tehnologică ger­mană care are producţie în România, dar furnizează şi echipamente pentru lucrări de infrastructură sau energie, a spus că există o lipsă de transparenţă la nivelul fondurilor UE şi mecanisme prea greoaie.

"Principala problemă este să stabilim cine, ce şi cum trebuie să facă ca să ieşim din această situaţie de absorbţie foarte scăzută a fondurilor UE. Am văzut că nu avem rezul­tate bune, acum urmează să stabilim cine este responsabil şi ce trebuie să facă pentru a le îmbunătăţi", a spus Secoşan.

România urmăreşte însă şi tensiunile la nivel politic în Uniunea Europeană între ţările din Vest care pot avea impact.

Tensiunile dintre Franţa şi Italia privind imigranţii din Tunisia, care vin în Italia prin insula Lampedusa şi încearcă să ajungă în Franţa, au dus la punerea în discuţie a însăşi principiilor de circulaţie liberă în spaţiul Shengen.

Shengen şi România: UE s-a temut de imigranţii din Grecia

Pot fi afectaţi cetăţenii români, care au drept de liberă circulaţie în UE din 2001, drept de şedere în limita a trei luni neîntrerupte şi chiar drept de muncă în unele ţări? În Spania, Italia şi alte ţări din Vest se află în prezent circa 2,5 milioane de români care trimit circa 4-5 miliarde de euro pe an în ţară, ceea ce pentru România este o finanţare esenţială.

"În niciun caz", se declară ferm ches­torul Marian Tutilescu, şef al departa­men­tului Shengen din cadrul Ministerului de Interne.

"Directivele europene privind libera circulaţie din 2004 nu pot fi puse în discuţie. Dacă vor fi ceva schimbări, vor fi pentru cetăţenii din afara UE, nu pentru cei din interiorul UE", afirmă Tutilescu.

Chestorul a mai explicat amânarea aderării României la Shengen prin teama Vestului că se va trezi în faţa unui val de imigranţi africani şi asiatici din Grecia, care găzduieşte acum peste 128.000 de imigranţi depistaţi.

"Insulele greceşti nu pot fi apărate, sunt permeabile. 90% din imigraţia ilegală din UE vine prin Grecia. UE s-a temut că dacă va fi un spaţiu complet liber între Grecia, Bulgaria şi România, aceşti imigranţi vor ajunge mult mai rapid în Vest."