Dreamliner sau cum poate decurge prost încercarea revoluţionării construcţiei de avioane

Compania americană Boeing a vrut să revoluţioneze producţia de avioane cu modelul Dreamliner, a cărui fabricare a urmat tehnica modulară, bazată pe subcontractare.

Cu opt ani în urmă, managerii producătorului american de aeronave Boeing au pus la cale un plan de a construi avioane aşa cum se fabrică maşinile: componentele să fie fabricate de către subcontractanţi, iar pasul final, asamblarea, să fie făcut de compania-mamă. O vizită la fabrica Boeing din Everett, Washington, reprezintă fotografia cea mai clară pentru modul în care construirea primului avion cu tehnica modulară este aproape de eşec.

Aici, aeronavele Dreamliner stau aliniate pe platforma de lucru a fabricii, ca într-o linie de asamblare a unei fabrici. Mare parte dintre avioane sunt proaspăt vopsite şi chiar au şi logo-urile companiilor aeriene Air India sau Japan Airlines.

Cu toate acestea, niciun cumpărător nu a primit modelul, al cărui preţ este 185 de milioane de dolari (124 de milioane de euro), deoarece nu au fost date autorizaţiile de funcţionare din cauza unor probleme la softuri şi la sistemele electronice.

O nouă etapă în epoca aviaţiei?

Niciun alt proiect, cu excepţia modelului Airbus A380, nu a alimentat atât de mult ima­ginaţia experţilor şi fanilor în aviaţie din toată lumea precum s-a întâmplat cu modelul 787 Dreamliner.

La momentul lansării oficiale a proiectului în anul 2003, părea că se conturează o nouă eră în aviaţia civilă. Producătorii Boeing promiteau pasagerilor săi mai multe compartimente, o calitate mai bună a aerului din cabină şi geamuri mai mari din "sticlă inteligentă", care se puteau ajusta în funcţie de cantitatea de lumină dorită. Totodată, noul avion ar consuma cu 20% mai puţin combustibil şi ar fi mai simplu de întreţi­nut. Apoi, procesul de producţie, care a părut mai revoluţionar decât însăşi tehnologia. Potrivit planurilor Boeing, asamblarea finală a noului avion ar fi durat doar trei zile.

Pentru a atinge scopul final, compania a renunţat la regulile industriei, potrivit cărora producţia avioanelor complexe trebuie să fie cedată echipelor experimentate, iar componentele cele mai importante ar trebui construite la aceeaşi fabrică de producţie. Boeing a externalizat producerea componentelor avionului, inclusiv părţi importante - cum ar fi aripile avionului şi fuselajul - către 50 de subcontractanţi din întreaga lume.

Potrivit lui James McNerney, directorul executiv al companiei, Boeing şi-ar fi păstrat responsabilitatea doar pentru design, dezvoltare şi asamblare. "Nivelul de cercetare şi dezvoltare şi modul de împărţire a riscului cu furnizorii au fost considerate potrivite la acel moment", a declarat un purtător de cuvânt al companiei.

Dar revoluţiile cer întotdeauna sacrificii, iar aceasta a fost o lecţie învăţată într-o manieră dificilă. Aproape 60 de clienţi din toată lumea aşteaptă de ceva timp modelul Dreamliner 787, prima livrare fiind amânată pentru a şaptea oară consecutiv.

Chiar dacă prima livrare se va face în această vară către compania japoneză All Nipon Airways, onorarea celorlalte comenzi va fi complicată, dat fiind că există deja o întârziere de trei ani. Compania nu a raportat o estimare a costurilor adiţionale pentru modificările tehnice, pentru ajutorul dat subcontractanţilor şi pentru penalităţile platite clienţilor din cauza întârzierii, însă experţii din industrie se aşteaptă la o valoare de 10 mili­arde de dolari (7 mld. euro).

Probleme în lanţ

Amânările au la bază mai multe probleme. Mai întâi, găurile care au apărut în timpul procesului de uscare a componentelor din plastic ale fuselajului, care au la bază coli de carton umezite în polimeri.

Apoi cuiele şi şuruburile au fost insuficiente, iar îmbinarea aripilor cu fuselajul a necesitat îmbunătăţiri. În luna noiembrie, o altă problemă a apărut la sistemul de control care a luat foc, fapt care a determinat o reacţie în lanţ, distrugându-se întregul sistem. Acest lucru a însemnat înlăturarea generatorului electric şi instalarea unui nou program de control.

Şi alte modele noi de avioane - cum ar fi Airbus A380 - au înregistrat avarii şi proaste funcţionări în ultimii ani, iar în cele mai multe cazuri, acestea au fost cauzate de procesul de fabricaţie, corelat cu termene limită ambiţioase şi inovaţii tehnologice.