FMI nu şi-a dat acceptul pentru scăderea CAS în 2011. Discuţiile se vor relua în toamnă

FMI şi Guvernul prezintă astăzi re­zultatele primei evaluări a no­ului acord cu FMI (de tip "precauţie", cum l-a numit pre­şe­dintele Traian Băsescu), după ce săptămâna trecută cele două părţi întâr­ziaseră să bată palma din cauza diver­genţelor legate de privatizarea companiilor de stat şi de ipoteza reducerii, începând cu a do­ua jumătate a anului, a contri­bu­ţiilor la asigurările sociale (CAS).

Misiunea Fondului Monetar Interna­ţional condusă de Jefrrey Frenks a început la 26 aprilie şi se încheie mâine, 10 mai.

După o discuţie la Palatul Coroceni între delegaţia Fondului şi preşedintele Traian Băsescu, şeful statului a explicat sâmbătă seară, într-o conferinţă de presă, rezultatul la care s-a ajuns urmând ca astăzi să fie prezentată, dacă nu scrisoarea de intenţie, cel puţin o parte dintre angaja­men­tele care vor fi consemnate acolo.

Scăderea CAS nu se va petrece în acest an, a lăsat să se înţeleagă şeful sta­tu­lui: Nu este posibil! în privinţa com­paniilor de stat, ele vor raporta rezulta­tele direct Ministe­rului Finanţelor.

Datele Ministerului Finanţelor arătau în apri­lie că veniturile bugetului general conso­li­dat au crescut în primul trimestru cu 10,2% faţă de perioada similară din 2010, în prin­ci­pal graţie majorării încasărilor din TVA şi accize, cheltuielile urcând cu doar 1,3%, investiţiile fiind motivul acestei creşteri.

Bugetul general consolidat a înche­iat primul trimestru, potrivit datelor pu­blicate de Finanţe, cu un deficit de 1,26 mld. euro (1% din PIB), deficitul anual convenit cu FMI fiind de 4,4% din PIB.

Încurajat de aceste date, Guvernul exa­mina ipoteza reducerii CAS cu câteva puncte procentuale din a doua jumătate a anului, iar, la finele lui aprilie, ministrul finanţelor Gheorghe Ialomiţianu afirma că, deşi va fi foarte greu, Guvernul va încerca să convingă FMI de justeţea unei astfel de măsuri.

Sâmbătă, preşedintele a spulberat iluzia afirmând că vorbeşte în nume propriu, dar că nu vede posibilă o scădere a CAS în acest an: "Nu cred că este posibil anul acesta. Dacă putem sus­ţine câteva luni reducerea de CAS anul acesta, este evident că o putem face, marea problemă este ce facem în 2012, când trebuie să venim şi cu deficitul la 3% ESA, respectiv 2,5% pe cash".

Aşadar, potrivit şefului statului, con­strân­gerea suplimentară este că anul viitor defi­citul bugetar trebuie să coboare de la 4,4% din PIB, cât a fost convenit cu FMI pentru 2011, la sub 3% din PIB în 2012. O opinie similară fusese exprimată de reprezentanţii FMI la finele lui aprilie.

Şeful statului a susţinut că, deşi calculele pe primul trimestru al lui 2011 nu sunt finalizate, datele la două luni îndrep­tăţesc o prognoză de creştere în T 1 de 0,4-0,6% din PIB, comparativ cu T4 din 2010.

Ceea ce se traduce - explică şeful statului - prin ieşirea din recesiune, dar nu şi din criză.

"Deocamdată toată Europa este într-o situaţie destul de dificilă în ceea ce priveşte ieşirea din criză. Deci vorbim strict de ieşirea tehnică din recesiune. Economia României nu mai scade şi îşi ia un curs de creştere".

13 mai, zi crucială pentru Guvern

Acesta este motivul pentru care Guvernul şi FMI au revizuit ţinta de creştere pe 2012 a economiei româneşti de la 4,5% la 3,5-4%, în vreme ce pentru 2011 ea a rămas la 1,5%.

Institutul Naţional de Statistică va prezenta în această săptămână, mai precis vineri 13 mai, rezultatele econo­mi­ce pen­tru trimestrul I 2011, date aşteptate cu înfrigurare de toţi actorii guvernamentali şi care ar urma să confirme sau nu dacă România a înregistrat o creştere faţă de trimestrul 4 2010.

Rămânând la creşterea economică şi la de­ficit, Băsescu a reluat ce alţi oficiali ro­mâni susţinuseră în ultimele zile, anume că deficitul bugetar pentru 2010 a fost calculat co­rect, în ciuda rezervelor exprimate de Eurostat, oficiul european pentru statistică. Eurostat a susţinut recent că are obiecţii faţă de datele primite de la Bucureşti care nu au luat în seamă la calcularea deficitului pentru 2010 rezultatele unor companii deţinute de stat. Şeful statului a arătat că deficitul calculat de România este pe cash - adică in­trări, ieşiri şi diferenţele acoperite din îm­prumuturi - şi nu în sistemul ESA, folosit de Eurostat. Preşedintele a spus că a abordat această problemă întrucât la discuţiile de la Cotroceni au participat şi reprezentanţi ai UE.

Preşedintele a afirmat că nu există dificultăţi în negocierile dintre Guvern, FMI, Comisia Europeană şi Banca Mon­dia­lă, cele trei instituţii care participă la acor­dul de susţinere a României de peste 5 mld. euro, încheiat în martie pentru o pe­rioa­dă de doi ani, perioadă care acoperă aşa­dar şi anul electoral 2012.

Şeful statului a reiterat că este un susţi­nător al noului "Acord preventiv" chiar dacă vom avea alegeri anul viitor, după ce, la finele lui aprilie, afirmase la postul public de televiziune că anul electoral l-a deter­mi­nat să fie un puternic susţinător al aces­tui acord pentru că, în lipsa unor con­strângeri din partea instituţiilor inter­na­ţionale era posibil să fi existat "derapaje" în susţinerea politicilor de restructurare.

Şeful statului a reluat ceea ce Guvernul decisese deja, anume că data aderării la zona euro rămâne 2015 acesta fiind un stimulent pentru continuarea reformelor, anul 2014 urmând să demonstreze dacă obiectivul este fezabil.

Preşedintele a arătat, de asemenea, că o liberalizare completă a preţurilor la gaze şi energie electrică pentru populaţie ar trebui să fie amânată până în anul 2015, punct de vedere exprimat de partea română în discuţiile cu creditorii internaţionali.

Şeful statului a susţinut că, dacă scopul eco­nomiei este să reziste competiţiei, popu­laţia nu poate suporta această com­pe­tiţie din cauza salariilor mult mai mici decât în ţările zo­nei euro - ceea ce presupune o libe­ralizare pe două paliere, într-o primă etapă pentru economie şi, mai târziu, pentru populaţie.

FMI ceruse în februarie ca Bucureştiul să renunţe la preţurile reglementate la gaze şi energie electrică.

Ce a spus preşedintele Băsescu după întălnirea cu FMI

• Acordul cu FMI este de tip "precauţie". El nu vizează o situaţie dificilă, ci continuarea reformelor cu asistenţă financiară internaţională.

• Datele preliminare pentru T 1 2011 ne îndreptăţesc să sperăm la o creştere economică de 0,4 - 0,6% faţă de T 4 2010.

• Ieşim din recesiune, dar nu şi din criză, trebuie să rămâne prevăzători.

• Prognoza de creştere economică pentru 2011 rămâne la 1,5% din PIB, iar pentru 2012 scade de la 4,5% la 3,5 - 4% din PIB.

• Reducerea contribuţiilor CAS nu este posibilă în 2011 din cuza că în 2012 deficitul trebuie să scadă de la 4,4% din PIB la sub 3% din PIB.

• Deficitul pentru anul 2010 a fost corect calculat, discuţiile cu Eurostat fiind provocate de faptul că România calculează deficiutul pe cash, iar Eurostat pe ESA.

• O liberalizare completă a preţurilor la gaze şi energie electrică pentru populaţie ar trebui să fie amânată până în anul 2015, întrucât populaţia are salarii prea mici în comparaţie cu alte ţări din UE.

• Anul 2015 rămâne ca obiectiv pentru admiterea României în zona euro, 2014 urmând să arate dacă acest lucru este posibil.