Ce a declanşat de fapt cea mai abruptă prăbuşire a petrolului din istorie

Preţul petrolului a scăzut cu peste 10% în şedinţa de joi, cel mai mare declin de o zi din istorie, pe fondul unor date negative pentru piaţă, cum ar fi aprecierea dolarului şi impactul scumpirilor asupra economiei americane, însă deprecierea fără precedent poate fi pusă şi pe seama altor factori, scrie Reuters.

Joi după-amiază: când cotaţia ţiţeiului Brent a coborât sub 120 de dolari, marii consumatori de petrol au început să cumpere la 117 dolari. Părea o afacere bună, după ce petrolul se încăpăţânase în jurul pragului de 120 de dolari pe baril în ultima lună. Spre sfârşitul zilei se luptau să scape de el.

Cotaţia minimă a petrolului din şedinţa de joi era cu 13 dolari mai scăzută faţă de pragul de inchidere din ziua precedentă, o situaţie care nu se mai întâmplase niciodată. Declinuri comparabile însă nu de aceeaşi valoare au fost înregistrate doar la declanşarea primului război din Golf sau la căderea Lehman Brothers, ambele evenimente de o amploare uriaşă care au generat crize mondiale.

Scăderea petrolului vine după cel mai grav declin al argintului din ultimii 30 de ani, după ce miliardarul George Soros a fost titrat în presă în calitate de vânzător masiv. În acelaşi context, mai multe rapoarte recente, de la companii care gestionează banii micilor investitori, culminând cu Goldman Sachs, au avertizat în privinţa unei corecţii majore pe piaţa materiilor prime.

Ce a generat totuşi declinul uriaş al cotaţiei petrolului, o piaţă cu o valoare de tranzacţionare de 200 de miliarde de dolari în fiecare zi? Pe piaţa materiilor prime, petrolul este rege şi orice intervenţie premeditată este în general absorbită de piaţă pentru că nimeni nu are puterea financiară de a mişca valorile.

În interviurile acordate de zeci de manageri de fonduri de investiţi, nu s-a găsit o cauză concretă care a dus la declinul cotaţiei. Explicaţia cea mai probabilă este un cumul de factori care inculd şirul record de creşteri din ultimele luni, datele economice negative care au lovit unele sectoare, precum şi tranzacţionarea computerizată care a accelerat declinul. Cu excepţia ultimei cauze, toate celelalte au reprezentat doar un fundal pentru valul de vânzări. Ceea ce iese în evidenţă este felul în care computerele au transformat o procedură de reajustare a poziţiilor într-o fugă general din piaţă, notează Reuters.

Ordinele automate de vânzare s-au declanşat când cotaţia a coborât sub preţul programat de dealeri din timp în super-computerele lor. În multe cazuri, algoritmii folosiţi de computere au generat vânzare, pe măsură ce petrolul se ieftinea, provocând astfel valuri şi mai mari de vânzări.

"A fost un efect de domino", spune Dominic Cagliotti, analist pe tranzacţii la termen cu petrol, la o firmă din New York.

Roboţii virtuali de tranzacţionare sunt programaţi astfel încât să elimine factorul "slab de înger" şi potenţialele erori umane care apar pe o piaţă volatilă. În cazul unor scăderi abrupte de preţ, cum au fost cele de joi, calculatoarele nu ezită, şi vând poziţiile "long" (care mizează pe creşterea pieţei" şi cumpără poziţii "short" (care mizează pe scădere).

O altă aparentă anomalie a pieţei susţine teoria tranzacţionării conduse de calculatoare. Conform jurnalului de tranzacţionare, numărul total al poziţiilor deschise de pe piaţa petrolieră - care ar scădea în mod normal în cazul unui exit în masă - a crescut. Cea mai probabilă explicaţie ar fi că programele virtuale de tranzacţionare au trecut de la vânzarea portofoliilor pe termen lung şi au deschis mai multe poziţii pe termen scurt.

"Computerelor pur şi simplu nu le pasă. Se creează un val cu care nu vrea să se confrunte nimeni", spune Peter Donovan, trader la bursa de mărfuri din New York.

Mai mulţi brokeri de pe Wall Street au asistat joi la prăbuşirea cotaţiilor petrolului dar nu puteau şti cert de unde a plecat valul de vânzări. Puteau doar să anticipeze că roboţi virtuali de la alte firme de brokeraj de la New York până la Sao Paolo vor genera automat vânzări în aceeaşi manieră.