Grecia este sfâşiată din nou de problema datoriilor. Europa trebuie să o ţină în viaţă indiferent de preţ

Criza datoriilor din Europa a revenit exact la problema care a marcat începutul său, în urmă cu un an: cum poate fi salvat statul grec de la insolvenţă, pentru că ajutorul financiar de 110 miliarde de euro acordat Greciei păre să nu aibă efectele aşteptate, scrie The Wall Street Journal.

Grecia a rămas cu mult în urmă în ceea ce priveşte reducerea deficitului bugetar, fiind aşteptată a avea nevoie de finanţare suplimentară în valoare de aproape 30 de miliarde de euro anul viitor, potrivit oficialilor zonei euro.

Dependenţa în creştere a ţării de susţinere din partea altor state membre ale zonei euro a generat semne de întrebare dacă Grecia nu ar trebui să discute cu creditorii săi privaţi pe marginea prelungirii maturităţii obligaţiunilor sale, un pas pe care Germania îl susţine discret, dar pe care alte ţări îl resping temându-se de posibilele efecte de negative asupra euro.

Miniştrii de finanţe din zona euro care se vor întruni în Bruxelles la începutul săptă­mânii viitoare sunt aşteptaţi să ia în discuţie da­toriile Greciei, ce se ridică la 328 mld. euro, nevoia acesteia de susţinere supli­mentară şi cererea sa de timp suplimentar pentru atingerea ţintelor fiscale. Este posibil ca un acord privitor la aceste probleme să nu fie încheiat mai devreme de câteva luni, avertizează participanţii la discuţii.

La sfârşitul săptămânii trecute, publi­caţia germană Spiegel Online anunţa că Grecia ar putea lua în considerare părăsirea zonei euro, trimiţând moneda euro într-un declin accentuat. Aceasta atingea vineri 1,4311 unităţi în raport cu dolarul, cel mai scăzut nivel din 19 aprilie încoace. Ieri însă, euro a avansat în raport cu dolarul pe fondul speculaţiilor că criza datoriilor din regiune nu va opri Banca Centrală Europeană de la a majora ratele dobânzii. Euro avansase ieri până la închiederea ediţiei cu 0,5%, până la 1,4385 unităţi în raport cu dolarul. Bursele din Europa scădeau la mijlocul şedinţei de tranzacţionare, investitorii fiind nervoşi din cauza incertitudinii ce planează asupra Greciei.

Guvernul grec a negat orice intenţie de părăsire a zonei euro. Deşi unii analişti şi politicieni au sugerat retragerea Greciei, majoritatea economiştilor şi practic toţi strategii europeni de top spun că orice monedă nouă a Greciei ar scădea pronunţat, ar duce la prăbuşirea sistemului bancar şi statului grec şi ar declanşa o nouă criză bancară în întreaga Europă.

În cadrul reuniunii informale din Lu­xem­burg de weekendul trecut, ministrul grec de finanţe George Papaconstantinou a de­cla­rat că guvernul său ar putea avea ne­voie de mai mult timp, până în 2016 şi nu 2014, pentru a-şi reduce deficitul la 3% din PIB.

Alte ţări, în special Germania, privesc cererea Greciei pentru timp suplimentar cu scepticism. Totuşi, aceeaşi Germanie a semnalat în ultimele luni că ţările care au acceptat pachete de susţinere financiară pot câştiga unele concesii financiare dacă oferă ceva în schimb, cum ar fi reforme mai dramatice.

Participanţii la reuniunea din weekend au admis faptul că Grecia nu se va putea întoarce pe pieţele de obligaţiuni anul viitor după cum se plănuia, acest lucru însemnând că ţara va avea nevoie de încă aproape 30 de miliarde de euro din fondurile de bailout ale zonei euro.

Oficialii germani au susţinut că orice finanţare suplimentară ar trebui să facă parte dintr-un pachet de măsuri noi, incluzând schimbări mai ambiţioase din partea Atenei şi discuţii cu deţinătorii de obligaţiuni greceşti privitoare la prelungirea maturităţilor titlurilor. Majoritatea strate­gilor din zona euro se opun în continuare oricărei forme de restructurare a datoriilor Greciei.

Complicând situaţia generală în care se află Europa, un ministru irlandez a declarat că orice concesii acordate Atenei ar trebui să însemne condiţii mai bune şi pentru Dublin, care în noiembrie a luat un ajutor extern de 67,5 mld. euro, potrivit agenţiei de ştiri Thomson Reuters.

Ministrul irlandez al energiei Pat Rabbitte a declarat că ar dori să vadă o restruc­turare a împrumuturilor de urgenţă acordate Irlandei. "Sincer, rata dobânzii per­ce­pută Irlandei trebuie redusă şi, în opinia mea, datoria trebuie de asemenea restruc­tu­rată, însă aceasta este o altă discuţie."

Grecia ar trebui să renunţe la acordul cu UE ŞI FMI, spun o treime din greci

O treime dintre greci consideră că guvernul ar trebui să renunţe la acordul convenit anul trecut cu FMI şi UE, prin care Atena s-a angajat să implementeze măsuri drastice de austeritate, scrie AFP. Astfel, 33,3% dintre greci vor ca guvernul să renunţe la acordul UE/FMI "pentru că acesta nu duce nicăieri" şi pentru că împinge economia într-o spirală a recesiunii, se arată într-un studiu la care au participat 1.000 de persoane, publicat de ziarul Ethnos. Aproape 46% dintre repondenţi apreciază că Atena ar trebui să renegocieze condiţiile planului de salvare. Programul de austeritate, care prevede reduceri ale cheltuielilor sociale şi majorări de impozite, a dus la o scădere a activităţii economice mult mai mare decât s-a anticipat. Bogdan Cojocaru