Tabără scoate de la naftalină proiectul canalului de irigaţie Siret-Bărăgan

Autor: Gabriel Razi 10.05.2011

Ministrul agriculturii Valeriu Tabără a prezentat ieri proiectul în parteneriat public-privat al canalului de irigaţie Siret-Bărăgan în valoare de 3,6 mld. euro, însă nu a venit cu date mai concrete privind numele unui investitor străin interesat de proiect sau modul în care va fi exploatat canalul.

"Este un obiectiv major de investiţii început înainte de 1989 pe care l-am readus în actualitate. Dacă luăm cele patru etape de construcţie la nivelul costurilor bazate pe preţurile din 2003, ajungem la un cost total de 3,6 miliarde de euro pentru întreg proiectul", a declarat ieri Valeriu Tabără.

În ultimul deceniu aproa­pe fiecare ministru, premier sau preşedinte a venit cu proiecte investiţii majore, însă niciunul dintre aceştia nu a trecut de faza de declaraţii. Ieri a fost rândul ministrului Valeriu Ta­bără să îşi prezinte proiectul, acesta venind cu estimări de cost la preţuri din 2003.

Dacă va fi finalizat, ca­na­lul Siret-Bărăgan va deveni cel mai important proiect de in­ves­tiţii în agricultură al Ro­mâniei din ultimii 20 de ani. Canalul, care ar trebui să aibă o lungime de 200 de kilometri şi ar urma să străbată judeţele Vrancea, Brăila, Buzău şi Ialomiţa, face parte din lista celor 17 proiecte în PPP prezentate recent de Guvern. Con­strucţia acestui canal de irigaţii a fost începută în timpul comu­nismului în urmă cu 25 de ani, când au fost finalizaţi 11 kilo­metri plus amenajările adiacente, iar pe o distanţă su­pli­mentară de 50 de kilometri s-au făcut lucrări, dar acestea nu sunt finalizate. În condiţiile estimărilor actuale privind costu­rile, valoarea proiectului ar egala-o pe cea a autostrăzii Sibiu-Piteşti, alt proiect propus pentru parteneriatul de tip PPP, sau ar reprezenta jumătate din preţul construirii reactoarelor trei şi patru ale centralei nucleare de la Cernavodă.

Rămân semne de întrebare

Toate parteneriatele private propuse de autorităţi până în pre­zent au ridicat semne de întrebare privind modul în care vor fi finanţate respectivele proiecte, ce tip de parteneriat va fi ales, cu ce va veni statul român sau cum vor genera profit aces­te proiecte pentru ca investitorii să îşi recupereze investiţia.

Florian Niţu, managing partner în cadrul casei de avocatură Popovici, Niţu & Asociaţii, spune că din punct de vedere juridic proiectul canalului de irigaţie Siret-Bărăgan este viabil în condiţiile modificărilor recente aduse de Guvern cadrului legislativ al parteneriatelor public-privat.

"Proiectul se poate face, însă rămâne problema privind finanţarea investiţiei şi rămân semne de întrebare privind funcţionalitatea legislaţiei atâta timp cât nu a fost finalizat niciun astfel de proiect până în prezent", explică Niţu.

Plus în agricultură de 120 mil. euro pe an

Dacă ar fi realizat şi ar deveni funcţional, canalul Siret-Bărăgan ar permite irigarea unei suprafeţe de 700.000 de hectare de teren agricol, conform estimărilor MADR, ceea ce ar însemna o creştere de circa 200% de la cele 400.000 de hecare irigate în prezent.

Irigarea celor 700.000 de hectare de teren agricol ar putea aduce creşterea recoltelor de grâu sau porumb cu 330.000 de tone, respectiv 513.000 de tone pe lângă creşteri şi pentru recoltele de floarea soarelui, furaje, fructe sau struguri. Echivalentul în bani al acestor sporuri de producţie s-ar putea ridica la 120 de milioane de euro, la preţurile actuale pe pieţele internaţionale, potrivit MADR.

Cu ajutorul acestui proiect ministrul Valeriu Tabără speră că va transforma România în exportator de produse agro-alimentare, însă având în vedere creşterea valorică anuală a producţiei agricole cu 120 de milioane de euro acest lucru este puţin probabil. Anul trecut România a înregistrat un deficit comercial de circa 700 milioane de euro pentru produsele agro-alimentare, exporturile ridicându-se puţin peste 3 miliarde de euro în timp ce importurile au avut o valoare de circa 3,7 miliarde de euro.