Tabără scoate de la naftalină proiectul canalului de irigaţie Siret-Bărăgan
Ministrul agriculturii Valeriu Tabără a prezentat ieri proiectul în parteneriat public-privat al canalului de irigaţie Siret-Bărăgan în valoare de 3,6 mld. euro, însă nu a venit cu date mai concrete privind numele unui investitor străin interesat de proiect sau modul în care va fi exploatat canalul.
În ultimul deceniu aproape fiecare ministru, premier sau preşedinte a venit cu proiecte investiţii majore, însă niciunul dintre aceştia nu a trecut de faza de declaraţii. Ieri a fost rândul ministrului Valeriu Tabără să îşi prezinte proiectul, acesta venind cu estimări de cost la preţuri din 2003.
Dacă va fi finalizat, canalul Siret-Bărăgan va deveni cel mai
important proiect de investiţii în agricultură al României din
ultimii 20 de ani. Canalul, care ar trebui să aibă o lungime de 200
de kilometri şi ar urma să străbată judeţele Vrancea, Brăila, Buzău
şi Ialomiţa, face parte din lista celor 17 proiecte în PPP
prezentate recent de Guvern. Construcţia acestui canal de irigaţii
a fost începută în timpul comunismului în urmă cu 25 de ani, când
au fost finalizaţi 11 kilometri plus amenajările adiacente, iar pe
o distanţă suplimentară de 50 de kilometri s-au făcut lucrări,
dar acestea nu sunt finalizate. În condiţiile estimărilor actuale
privind costurile, valoarea proiectului ar egala-o pe cea a
autostrăzii Sibiu-Piteşti, alt proiect propus pentru parteneriatul
de tip PPP, sau ar reprezenta jumătate din preţul construirii
reactoarelor trei şi patru ale centralei nucleare de la
Cernavodă.
Rămân semne de întrebare
Toate parteneriatele private propuse de autorităţi până în prezent au ridicat semne de întrebare privind modul în care vor fi finanţate respectivele proiecte, ce tip de parteneriat va fi ales, cu ce va veni statul român sau cum vor genera profit aceste proiecte pentru ca investitorii să îşi recupereze investiţia.
Florian Niţu, managing partner în cadrul casei de avocatură Popovici, Niţu & Asociaţii, spune că din punct de vedere juridic proiectul canalului de irigaţie Siret-Bărăgan este viabil în condiţiile modificărilor recente aduse de Guvern cadrului legislativ al parteneriatelor public-privat.
"Proiectul se poate face, însă rămâne problema privind
finanţarea investiţiei şi rămân semne de întrebare privind
funcţionalitatea legislaţiei atâta timp cât nu a fost finalizat
niciun astfel de proiect până în prezent", explică Niţu.
Plus în agricultură de 120 mil. euro pe an
Dacă ar fi realizat şi ar deveni funcţional, canalul Siret-Bărăgan ar permite irigarea unei suprafeţe de 700.000 de hectare de teren agricol, conform estimărilor MADR, ceea ce ar însemna o creştere de circa 200% de la cele 400.000 de hecare irigate în prezent.
Irigarea celor 700.000 de hectare de teren agricol ar putea aduce creşterea recoltelor de grâu sau porumb cu 330.000 de tone, respectiv 513.000 de tone pe lângă creşteri şi pentru recoltele de floarea soarelui, furaje, fructe sau struguri. Echivalentul în bani al acestor sporuri de producţie s-ar putea ridica la 120 de milioane de euro, la preţurile actuale pe pieţele internaţionale, potrivit MADR.
Cu ajutorul acestui proiect ministrul Valeriu Tabără speră că va transforma România în exportator de produse agro-alimentare, însă având în vedere creşterea valorică anuală a producţiei agricole cu 120 de milioane de euro acest lucru este puţin probabil. Anul trecut România a înregistrat un deficit comercial de circa 700 milioane de euro pentru produsele agro-alimentare, exporturile ridicându-se puţin peste 3 miliarde de euro în timp ce importurile au avut o valoare de circa 3,7 miliarde de euro.