Americanii pun în România un scut antirachetă care nu mai există nicăieri în lume. Vezi aici răspunsurile la 12 întrebări despre cum funcţionează - VIDEO

România va fi prima ţară din lu­me în care va fi instalat siste­mul de interceptare terestru care va fi dotat cu rachete din ca­te­goria SM 3 (Standard Missile 3), Statele Unite construind în pre­zent un sistem de testare în Hawaii. Ro­mânia nu va fi însă "primul bastion" îm­potriva ameninţării cu rachete balistice din Orientul Mijlociu pentru că Statele Unite dis­pun de nave dotate cu interceptori ce pot fi trimise în "punctele fierbinţi", conform de­claraţiilor purtătorului de cuvânt al agenţiei care se ocupă de coordonarea sistemului de apărare antirachetă al SUA.

"În prezent nu există instalaţi nicăieri în lume interceptori tereştri SM 3" precum cei ce vor fi aduşi la Deveselu, dar "se află în con­strucţie un sistem de testare în Hawaii", a declarat Richard Lehner, purtătorul de cu­vânt al Agenţiei americane de Apărare împotriva Rachetelor.

Statele Unite mai dispun de un sistem anti­rachetă terestru, denumit Ground-based Midcourse Defense (GMD), dar acesta face parte din altă categorie, diferită de sistemul Standard Missile Defence (SMD) ce va fi instalat în România.

"Toţi interceptorii GMD sunt localizaţi în Statele Unite. Sunt 26 de interceptori GMD în Alaska şi 4 în California", a spus ofi­cialul american.

Diferenţele dintre cele două sisteme sunt următoarele: sistemul GMD este pro­iec­tat pentru a distruge rachete balistice in­ter­­continentale, cu o rază de acţiune mai ma­re decât cele care sunt vizate de sistemul SMD ce va fi instalat în România. De ase­me­nea, rachetele interceptoare din sistemul GMD sunt mai mari decât cele ce vor fi adu­se la Deveselu, iar "vehiculul ucigaş", "glonţul" care distruge racheta inamică, diferă.

SUA mai dispune şi de sistemul Patriot Ad­vanced Capability 3, dar şi acesta este di­fe­rit pentru că "atacă" rachetele inamice în fa­za terminală a zborului, adică atunci când este deja în atmosferă. Rachetele de la De­ve­selu îşi vor distruge ţinta în afara atmosferei.

În 2020, când sistemul antirachetă din Europa va fi finalizat, interceptorii din Ro­mâ­­nia nu vor avea capacitate de a doborî ra­chete balistice intercontinentale, rachetele cu această capacitate urmând a fi instalate doar în Polonia.

"Primii interceptori ce vor fi aduşi în România vor face parte din categoria Block 1B în 2015, urmaţi de cei din categoria Block 2A în 2018, aici nu vor fi aduşi şi interceptori Block 2B, aceştia urmând să fie instalaţi în Polonia până în 2020", a spus Lehner.

În prezent, Statele Unite folosesc ra­chete de tip SM3 Block 1A, cele de tip Block 1B urmând să intre în teste anul acesta. Interceptorii de tip Block 2A şi Block 2B vor avea o rază mai mare de acţiune. Block 2B ar putea avea capacitatea de a intercepta rachete balistice intercontinentale (cu cea mai lungă rază de acţiune).

Libertate de mişcare

Sistemul de apărare antirachetă anunţat de preşedintele american Barack Obama în toamna lui 2009 are o mobilitate mare pen­tru că are încorporată o componentă navală ce poate muta interceptorii în orice zonă de pe glob. Acest lucru face ca România să nu se afle în prima linie a apărării antibalistice în cazul unor rachete lansate din Orientul Mijlociu.

România nu va fi primul bastion al apă­rării împotriva unor rachete balistice venite din Orientul Mijlociu pentru că "interceptori de tip SM 3 sunt montaţi pe o serie de nave ale marinei americane (ce fac parte din sistemul Aegis - n. red.). În plus, Statele Unite mai au la dis­poziţie şi sistemul transportabil Terminal High Altitude Area Defence (THAAD) ce poate fi folosit împotriva rachetelor balistice cu ra­ză scurtă şi medie de acţiune", a mai declarat pur­tătorul de cuvânt al agenţiei americane.

Amplasarea componentei terestre a sistemului antirachetă în Europa Centrală şi de Est este necesară în condiţiile în care informaţiile acumulate de serviciile de informaţii americane arată că ameninţarea venită din partea rachetelor balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune dezvoltate de Iran creşte mai rapid decât ameninţarea rachetelor balistice intercontinentale, a căror dezvoltare are loc mai lent decât estimările anterioare, conform datelor de pe site-urile oficiale americane.

"Scutul antirachetă era necesar pentru că mai multe analize au demonstrat faptul că ameninţările de tip balistic au sporit în regiunea noastră", a declarat recent şi ministrul român de externe Teodor Baconschi. "Acest sistem are funcţie ambivalentă, atât de protecţie, cât şi de descurajare", a mai completat Baconshi.

Cea mai mare ameninţare vine din partea rachetelor iraniene Shahab 3, cu rază de acţiune de 1.280 km, derivate din rachetele nord-coreene No Dong.

Ce va fi la Deveselu

La Deveselu, judeţul Olt, vor fi instalate trei baterii având în total 24 de rachete de interceptare de tip SM 3 Block 1B şi un radar de ghidare a acestora. Sistemul de la Deveselu va face parte din Aegis Ashore, componenta terestră a Sistemului de Apărare împotriva Rachetelor Balistice (BMDS). Acest sistem, care este coordonat de Agenţia americană de Apărare împotriva Rachetelor, mai are şi o componentă nautică, formată din nave de luptă ce pot stoca până la 100 de rachete de interceptare.

"Rachetele ce vor fi instalate în România nu vor fi folosite la teste, ele vor fi lansate doar în cazul unui atac", a spus Lehner. Astfel, se reduc şansele ca resturile rachetelor să provoace pagube la sol. Riscul este oricum redus pentru că impactul între racheta-ţintă şi interceptor are loc în afara atmosferei, resturile arzând în contact cu aerul, aşa cum se întâmplă şi în cazul meteoriţilor.

Amplasarea scutului din România va costa circa 400 de milioane de dolari, la care se mai adaugă 20 de milioane de dolari anual pentru funcţionarea acestuia.

"Interceptorii vor fi stocaţi în sisteme verticale de lansare precum cele existente pe navele ce fac parte din sistemul Aegis", a spus Richard Lehner.

O rachetă din categoria SM 3 existentă în prezent costă între 9,5 şi 10 milioane de dolari, dar se estimează că preţul rachetelor interceptoare ce vor intra în uz în următorii ani să crească până la 13-15 milioane de dolari. Cercetarea necesară dezvoltării viitoarelor modele va implica costuri estimate la 3,5 miliarde de dolari, din care un miliard de dolari provine de la Japonia.

Amplasarea scutului antirachetă din România face parte din a doua etapă a fazei europene a proiectului de apărare antirachetă al SUA, proiect ce a demarat anul acesta cu trimiterea în Marea Mediterană a navei USS Monterey, care face parte din sistemul Aegis.

Faza a doua, ce se încheie în 2015, prevede desfăşurarea de interceptoare îmbunătăţite de tip SM 3 Block 1B, atât maritim, cât şi terestru. În cea de-a treia fază, ce va dura până în 2018, după încheierea cercetării, dezvoltării şi testării, vor fi introduşi interceptorii SM 3 Block 2A. În această fază va fi construit şi sistemul de interceptori din Polonia. În ultima fază, până în 2020, este vizată introducerea rachetelor SM 3 Blcok 2B.

Ce este o rachetă balistică?

O rachetă balistică este o rachetă ce are o traiectorie balistică suborbitală şi are rolul de a transporta focoase care să atingă o ţintă dată. Racheta este ghidată doar o scurtă perioadă după care se deplasează cu ajutorul legilor mecanicii orbitale şi a balisticii. Distanţa ce o poate parcurge se întinde de la câteva zeci de kilometri la 15.000 Ð 16.000 de kilometri în funcţie de model.

Ce sunt sistemele de interceptare?

Sitemele de interceptare sunt formate din rachete care au rolul de a lovi şi distruge rachetele balistice. Rachetele ce vor fi aduse în România conţin un "vehicul ucigaş" care are rolul de a lovi racheta inamică.

În cât timp de la detectare sunt distruse rachetele inamice?

În timpul testelor cu versiunea actuală a rachetelor interceptoare SM 3 Block 1A, timpul scurs între detectarea şi distrugerea ţintei este de 5-10 minute, în funcţie de tipul şi raza de acţiune a rachetei-ţintă, conform lui Richard Lehner de la Agenţia americană de Apărare împotriva Rachetelor.

La ce înălţime are loc contactul între interceptor şi ţintă?

Varianta actuală de rachete SM 3 Block 1A permite interceptarea în afara atmosferei terestre, la înălţimi mai mari de 60 de mile (96,5 km). Variantele viitoare vor permite interceptarea şi în interiorul atmosferei.

Ce se întâmplă dacă interceptorul ratează ţinta?

În acest caz racheta balistică îşi continuă drumul. Pentru a maximiza şansele de reuşită este posibil să fie lansate mai multe rachete de interceptare.

Câte rachete de interceptare sunt lansate către o rachetă ţintă?

Numărul de rachete interceptoare ce va fi lansat împotriva rachetelor balistice ostile este clasificat.

Ce se întâmplă cu fragmentele rachetei după ce este distrusă?

Pentru că impactul are loc în afara atmosferei, la reintrarea în aceasta fragmentele ard datorită frecării cu aerul reducând astfel riscul de a provoca pagube la sol.

Cine dă comanda de lansare a interceptorilor?

Sistemul este foarte automatizat, dar va exista întotdeauna şi un factor uman în procesul decizional.

Care este rata de reuşită a interceptărilor?

SM 3 Block 1A, rachetele cu care sunt înzestrate navele americane şi cele japoneze din sistemul Aegis au atins ţinta în 12 din 13 zboruri-test. Modelele SM 3 Block 1B, Block 2A şi Block 2B nu au participat încă la zboruri-test. Modelul Block 1B va intra în teste anul acesta.

Unde este lovită racheta-ţintă şi în ce fel?

Obiectivul interceptorului este să lovească direct focosul şi să îl distrugă folosint forţa impactului direct. Interceptorii nu au încărcătură explozivă.

În ce fază a zborului rachetei balistice are loc contactul?

În cadrul testelor, rachetele SM 3 Block 1A au interceptat rachete balistice atât în timpul fazei de ascensiune, cât şi în timpul fazei de mijloc. Pe viitor va exista potenţialul pentru o interceptare mai rapidă cu ajutorul rachetelor SM 3 Block 2B ce vor fi instalate în Polonia începând cu 2020.

Ce rază de acţiune au rachetele interceptoare? Dar rachetele-ţintă?

Varianta actuală de interceptori, Block 1A, are o rază operaţională de 500 km, conform datelor disponibile pe Internet. Acestea sunt construite pentru a intercepta rachete balistice cu o rază scurtă (până la 1.000 km) şi intermediară (3.500-5.500 km) de acţiune, conform datelor de pe site-ul Agenţiei americane de Apărare împotriva Rachetelor. Variantele viitoare de interceptori vor putea acoperi o rază mai mare.