Guvernul din Ungaria opreşte privatizările

Procesul de privatizare derulat de Ungaria s-a încheiat, potrivit ministrului ungar pentru dezvoltare naţională Tamas Fellegi, citat de The Wall Street Journal. Felleghi a adăugat că investiţiile directe străine nu mai pot fi atrase prin intermediul proceselor de privatizare. Totuşi, arată el, trebuie depuse eforturi pentru utilizarea activelor de stat existente într-un mod raţional şi optim din punctul de vedere al costurilor, iar valoarea activelor respective trebuie să crească dacă acest lucru va fi posibil.

Cea mai mare parte a programului de privatizare din Ungaria s-a derulat între anii 1990 şi 2001, când veniturile brute obţinute din privatizările directe au atins aproximativ 8 miliarde de dolari, potrivit unui raport al OCDE.

De la schimbarea regimului politic şi economic în 1989, Ungaria şi-a privatizat cea mai mare parte a economiei, atrăgând multe dintre cele mai importante 100 de companii la nivel mondial.

Partidul de guvernământ Fidesz s-a angajat să protejeze activele de stat, în special pe cele considerate drept "strategice", din domeniul energiei şi alimentării cu apă. Deşi nu s-a precizat clar ce înseamnă protejarea acestor companii, acest lucru ar putea însemna menţinerea lor sub controlul statului.

Guvernul ungar a şocat pieţele anul trecut, când a rupt legăturile cu FMI, după ce în 2008 a primit de la acesta un împrumut de 20 de miliarde de euro. Executivul condus de premierul Viktor Orban a motivat această decizie prin divergenţele cu oficialii instituţiei pe tema politicii antiausteritate pe care guvernul voia să o adopte. În locul măsurilor de austeritate cerute de FMI, Fidesz a introdus impozite suplimentare pentru bănci, companii din retail, energie şi telecom, cu scopul de a consolida bugetul.

De când a preluat puterea în luna mai a anului trecut, Viktor Orban a adoptat o serie de măsuri extrem de controversate atât pe plan intern, cât şi extern. Adoptarea legii prin care ziarele şi posturile de televiziune pot fi amendate drastic în anumite situaţii a stârnit un val de proteste la nivel european, guvernul de la Budapesta fiind acuzat că încalcă libertatea de exprimare a presei. Ulterior, la presiunile exercitate de Bruxelles, legea a suferit câteva modificări, dar adoptarea ei a adus prejudicii de imagine ţării.

Executivul ungar a decis anul trecut şi introducerea unor taxe suplimentare în sectoarele bancar, energetic, telecom şi de retail pentru a acoperi deficitul bugetar. Guvernul a primit critici şi pentru această măsură, în special de la companiile străine care domină sectoarele unde se aplică aceste taxe.

Măsura care a avut cel mai mare impact a fost însă "naţionalizarea" fondurilor private de pensii, miza fiind activele de 11 mld. euro deţinute de acestea. Cetăţenii au fost puşi să aleagă între pensiile private şi cele de stat. Cei care au rămas în continuare cu pensiile private îşi vor pierde contribuţiile viitoare făcute la pensia de stat.

Recent, Ungaria a anunţat că ar putea acorda reduceri de taxe creditorilor în scopul impulsionării activităţii de creditare şi protejării deţinătorilor de credite ipotecare.

Guvernul, care a interzis executările silite până pe 1 iunie, ar putea veni de asemenea cu credite imobiliare subvenţionate pentru a susţine industria construcţiilor, potrivit raportului ministerului.

Un grup alcătuit din reprezentanţi ai guvernului, băncilor şi industriei construcţiilor a redactat propunerile.

Astfel se vrea protejarea deţinătorilor de credite în valută care nu-şi mai pot plăti ratele, încurajând în acelaşi timp creditarea pentru a susţine redresarea ţării în urma celei mai profunde recesiuni din 18 ani. Ungaria, aflată în faţa riscului de a-şi vedea ratingul de credit redus la junk, încearcă de asemenea să evite cheltuieli bugetare suplimentare.