Rămas fără bani, Belarusul se afundă în criză

Moneda Belarusului a continuat să scadă la începutul săptămânii, declinul acesteia în raport cu dolarul depăşind 50% în ultimele săptămâni.

Evoluţia vine în condiţiile în care regimul autoritar al lui Alexander Lukaşenko întâmpină dificultăţi în acoperirea deficitelor financiare după ce Rusia a refuzat să mai acorde un ajutor în valoare de mai multe miliarde de dolari atât de necesar ţării, scrie The Wall Street Journal.

Declinul rublei belaruse a generat o devalorizare despre care unii analişti spun că este suficientă pentru a reface competitivitatea ţării pe pieţele de export.

Scăderea puternică a rublei a distrus însă puterea de cumpărare a belaruşilor care au făcut economii în ruble şi a pus în pericol viitorul companiilor care depind de importuri în dolari sau euro de la furnizori internaţionali.

Deficitul de cont curent al ţării a ajuns la 16% din PIB.

Rubla a scăzut la 6.500 de unităţi în raport cu dolarul în weekendul trecut, de la 5.300 de unităţi către sfârşitul săptămânii. În ultimele săptămâni, banca centrală a cerut ca rubla să fie tranzacţionată la sau aproape de rata oficială de schimb, legată în prezent de dolar la 3.120 de unităţi.

Teoretic, clienţii individuali pot cumpăra dolarul la 4.500 ruble belaruse, însă în realitate aceştia sunt nevoiţi adesea să stea la cozi până când cineva vinde dolari pentru a putea cumpăra. Unele mărci internaţionale de alimente şi băuturi au dispărut de pe rafturile magazinelor din capitala ţării, Minsk.

Economiştii nu se aşteaptă ca problemele Belarusului să se extindă către alte ţări est-europene având în vedere dimensiunea redusă şi izolarea economiei acestei ţări.

Însă problemele financiare din ce în ce mai dramatice ale Belarusului au generat semne de întrebare privitoare la capacitatea ţării de a-şi plăti datoriile şi de a atrage finanţare în continuare.

Săptămâna trecută, ministrul rus de finanţe Alexei Kudrin a declarat că ţara ar putea primi ajutor de numai 1 miliard de dolari în acest an, în loc de împrumutul de 2,7 miliarde de dolari, sumă discutată anterior cu un grup condus de Rusia. Kudrin a sugerat că ţara şi-ar putea accelera privatizarea activelor de stat şi ar putea apela la Fondul Monetar Internaţional.

Decizia Rusiei a fost probabil motivată de ezitările Belarusului în a permite deţinerea de către această ţară a unora din activele sale strategice din sectoare cum ar fi cel energetic, potrivit lui Timothy Ash, analist în cadrul Royal Bank of Scotland. FMI a susţinut recent o mai profundă devalorizare a rublei ca metodă de impulsionare a exporturilor Belarusului.

Ţara şi-a devalorizat moneda cu 25 de procente în 2009, întrunind o cerinţă inclusă într-un program FMI, şi a primit un împrumut de 2,5 miliarde de dolari din partea fondului.

În acest an, banca centrală a ţării a majorat ratele dobânzii la 13% în speranţa de a atrage deponenţi locali. "Belarusul trebuie să fie mai competitiv, iar acest lucru va avea un efect pozitiv", a declarat Charlie Robertson, economist-şef în cadrul Renaissance Capital.

Rezervele externe ale Belarusului au scăzut în acest an pe fondul majorării preţurilor la energie de către Rusia, iar Minskul se confruntă cu o izolare în creştere faţă de Europa, cât şi de vecinii ex-sovietici.

Statele Unite şi Uniunea Europeană au ameninţat să-şi extindă sancţiunile împotriva Belarusului după ce o instanţă din Minsk l-a condamnat pe un lider proeminent al opoziţiei la cinci ani de închisoare în contextul protestelor împotriva contestatelor alegeri prezidenţiale din luna decembrie a anului trecut.

Moscova şi-a exprimat de asemenea nemulţumirea în această privinţă.