Eolienele încep să aibă impact asupra Hidroelectrica. Fără Tarniţa, proiectul de un miliard de euro, situaţia devine îngrijorătoare

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, începe să simtă primele efecte generate de intrarea în funcţiune a turbinelor eoliene. Cum energia eoliană se produce după cum bate vântul, pentru ca sistemul de electricitate să nu fie afectat de intrarea sau ieşirea unor capacităţi de producţie sunt necesare unităţi de reglaj care să intre şi să iasă rapid în funcţiune, în acest caz Hidroelectrica.

Situaţia nu este gravă acum, dar este pe cale de acutizare, în contextul în care la nivelul anului 2020 puterea instalată în parcuri eoliene ar putea creşte de 10 ori comparativ cu cea din prezent.

Astfel, proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti, hidrocentrala de peste un miliard de euro, care va juca un rol major în echilibrarea sistemului energetic, devine obligatoriu, spun specialiştii din piaţă.

"Acum am început să consumăm foarte multă apă pentru reglaj, am folosit mult din rezervele noastre şi pentru a putea balansa variaţiile produse de energia eoliană. Acest lucru înseamnă costuri pentru noi", a spus Constantin Trihenea, directorul general al Hidroelectrica.

În afara centralelor eoliene, compania a trebuit să acopere şi ieşirea din funcţiune a unor grupuri termo, precum şi a Unităţii 2 de la Cernavodă, lucru care a golit bazinele de acumulare ale firmei.

Mai mult, în contextul în care prognozele meteo nu arată ploi atât de generoase ca anul trecut, şi profiturile companiei vor fi afectate, Hidroelectrica mizând pe un câştig de 85 mil. lei, de peste 4 ori mai mic faţă de cel raportat în 2010.

Fără Tarniţa, avem probleme

Situaţia de acum însă este sub control, în contextul în care sunt montaţi numai circa 500 MW în parcuri eoliene. În zece ani însă, lucrurile se schimbă radical, pentru că se poate ajunge la 5.000 MW variabili, fără capacităţi suficiente de reglaj.

"Putem spune că la nivelul anului 2015 încă nu vom avea probleme majore pentru că vor intra în funcţiune şi alte capacităţi, aşa cum este cazul centralei pe gaz de 860 MW pe care o face Petrom. În plus, şi noi avem planuri pentru punerea în funcţiune a încă 150 MW. Dar după acest moment, situaţia devine îngrijorătoare fără Tarniţa. Va fi o mare problemă", a mai precizat Trihenea.

Tot în acest context, s-ar putea lua în calcul instituirea unor reguli de funcţionare pentru sectorul eolian, astfel încât să nu fie pusă în pericol funcţionarea întregului sistem energetic.

"Ideea este că nu mergi cu toate eolienele deodată. Practic, am putea ajunge la formarea unor centre de producţie în funcţie de regiuni, Dobrogea, Moldova şi celelalte. Dacă merge Dobrogea, atunci Moldova să stea şi aşa mai departe", explică Valeriu Binig, director servicii financiare energie şi resurse din cadrul Deloitte România, liderul consorţiului în vederea pregătirii procesului de atragere a investitorilor în proiectul Tarniţa - Lăpuşteşti. Acest proiect este văzut de specialiştii din domeniu ca fiind cheia pentru rezolvarea acestei probleme şi ca o maşină de făcut bani în cazul în care este folosită aşa cum trebuie.

"Un astfel de proiect poate stoca energie, poate face foarte mulţi bani prin vânzarea energiei produse pe vârfurile de consum şi poate asigura stabilitatea la nivel european, şi a sistemulul român, şi a celui austriac şi a celui ungar", spune Tudor Şerban, consilierul personal al ministrului economiei Ion Ariton.

Un pic mai mult noroc

În linii mari, această hidrocentrală unică în România va putea prelua energia în exces din orele când consumul scade pentru a o elibera în sistem în orele de vârf, la preţuri mult mai mari. În iunie va fi lansat procesul pentru atragerea investitorilor, 10 companii fiind deja interesate de acest proiect. Semnarea acordului şi înregistrarea companiei de proiect ar urma să aibă loc la începutul anului viitor. În a doua parte a anului 2012 este estimată semnarea contractului de execuţie de lucrări, proiectul urmând să fie finalizat în 2019.

"Nu este simplu să faci proiecte energetice în România. Sunt multe interese politice. Sperăm totuşi ca alegerea investitorilor să fie făcută cu mai multă acurateţe şi poate cu mai mult noroc pentru că plecarea investitorilor din proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă este o pată pentru minister. Pretenţiile legate de acest proiect au fost foarte mari, dar sperăm să nu mai avem surprize", a precizat Şerban. La Cernavodă, patru dintre cei 6 investitori au abandonat proiectul de 4 miliarde de euro, acum statul fiind obligat să reia procesul de atragere a investitorilor.

La investiţia de la Tarniţa-Lăpuşteşti statul va controla 51% din proiect, restul de 49% urmând să fie împărţit între investitori. Totodată, una dintre clauzele contractului ar putea fi plata unor despăgubiri în cazul în care un investitor decide să se retragă din proiect, fără a prezenta motive întemeiate.

"Cel mai probabil, 40% vor fi capitaluri proprii, iar restul va fi atras de la bănci", a explicat Binig.

Una dintre posibilităţile de finanţare ale acestui proiect ar putea fi chiar listarea la Bursă a Hidroelectrica.

"Este recomandabil ca prima dată să fie listat un pachet de 10% din acţiunile companiei pentru a afla astfel valoarea de piaţă şi apoi încă 10%. Cel mai probabil însă se va merge pe listarea unui pachet de 15%. Acest lucru ar putea avea loc în prima parte a anului viitor", a declarat Şerban.

Primele discuţii despre proiectul Tarniţa - Lăpuşteşti au fost iniţiate de mai bine de 25 de ani. În prezent, propunerea de hotărâre de guvern privind modalitatea de implementare a proiectului este finalizată, în perioada imediat următoare aceasta urmând să fie înaintată pentru consultări şi aprobare. Unitatea va avea 4 grupuri, fiecare de câte 250 MW şi va necesita investiţii de peste un miliard de euro.