Miliardarii Chinei se îngroapă în lux, iar companiile occidentale se bat pentru banii lor

Noii milionari ai Chinei nu se feresc să cheltuiască sume mari pe bunuri de lux pentru a-şi arăta statutul. O poveste spusă de un comerciant de vinuri scumpe despre o seară memorabilă arată cel mai bine ce fac bogaţii Chinei cu banii: mai mulţi oameni de afaceri chinezi s-au înţeles să se întâlnească într-o seară pentru a bea vin. Au convenit să aducă fiecare o sticlă cu cel mai bun vin pe care îl au şi au venit cu vinuri din cele mai renumite soiuri din lume, printre care Chateau Lafite din anul 1962 şi Chateau Latour din 1970, care costă 1.600 de dolari fiecare, scrie BBC News.

Este o anecdotă me­morabilă, dar şi instruc­tivă, deoarece ilustrează atitudinea bogaţilor Chinei în faţa bunurilor de lux.

Spre deosebire de clasa de mijloc chineză, care se luptă să facă faţă creşterii preţurilor, stilul de viaţă al bogaţilor nu este afectat de această povară.

China cumpără 12% din producţia de bunuri de lux din întreaga lume, iar procentul ar putea creşte la peste 30% în următorii cinci ani, po­trivit Barclays Capital. Ritmul de creştere este uimitor, dar se poate justifica prin avansul numărului de milionari. China are circa 500.000 de milionari, cu 31% mai mult decât în 2008, potrivit unui studiu al Merrill Lynch. Donald Holdsworth, directorul companiei australiene MatchPower, este fascinat de legătura de dragoste dintre China şi articolele de lux. Cum explică el faptul că dorinţa pentru lux a pătruns atât de adânc în minţile chinezilor? Răspunsul, crede el, stă în demografie. Apetitul chinezilor bogaţi pentru produsele de lux s-ar putea explica prin vârsta acestora, în medie de 39 de ani, explică Holdsworth.

"Milionarii Chinei sunt cu 15 ani mai tineri decât cei din lumea dezvoltată. Politica de un copil pentru o persoană a făcut ca mulţi să aibă parte de ceea ce au avut mai bun părinţii", spune el.

Astfel, "micii împăraţi" au crescut cu toate resursele pe care le-au putut strânge părinţii, în acelaşi timp în care modelul economic a trecut de la comunism la o formă hibridă de capitalism.

"Dacă ai crescut într-o societate conformistă, în care nu ai libertatea exprimării, vei profita de orice ocazie ţi se oferă pentru a te manifesta. Este ca şi cum ai destupa o sticlă cu apă acidulată", afirmă Holdsworth.

Această atitudine con­vine producătorilor de bunuri de lux. BMW, care deţine brandul Rolls-Royce, şi-a majorat de patru ori profitul în primul trimestru, în principal datorită cererii din China.

Constructorul auto este doar unul dintre numele de pe lista lungă a brandurilor de lux ale căror profituri sunt um­flate de cererea chineză în creştere. Consorţiul fran­cez LVMH Moet Hen­nessy Louis Vuitton, cea mai mare companie de bunuri de lux la nivel mondial, care deţine bran­duri precum Christian Dior (linia vestimentară), şampania Dom Perignon şi linia de parfumuri Guer­lain, atrage aproape 40% din venituri de pe această piaţă.

Printre alte companii ale căror profituri cresc în re­giune se numără con­struc­torul auto Audi. Prada explorează, de ase­menea, alte moduri de a atrage banii bogaţilor.

Compania ia în considerare lansarea de emisiuni de obligaţiuni pe bursa de la Hong Kong. Gucci are peste 40 de magazine în mai multe oraşe chineze.

Piaţa chineză a vinurilor creşte cu 15-20% pe an. Vinul nu este cumpărat neapărat pentru gustul lui, numele având un rol important în alegere, menţionează un comerciant chinez de vinuri.

"Pentru moment ei se ghidează după numele scris pe etichetă, însă aceasta s-ar putea schimba", explică el.

Numele mari sunt importante pentru cumpărătorii chinezi, în condiţiile în care piaţa este tânără. Însă gusturile chinezilor vor evolua, probabil, odată cu trecerea timpului, aşa cum s-a întâmplat şi în alte părţi ale lumii.

Astfel, în anii 1980 milionarii britanici preferau maşinile Rolls-Royce. Au trecut treptat la Bentley, iar acum conduc maşini mai puţin impunătoare precum Audi sau Mercedes.

"În cele din urmă gusturile se vor schimba şi în China, aşa cum s-a întâmplat în Japonia, unde brandurile de lux nipone sunt în continuare iubite, dar într-un mod care iese mai puţin în evidenţă. Până atunci, piaţa va fi una care vrea să se dea mare", a mai spus Holdsworth.

Între timp, poveşti despre vinuri nobile amestecate cu cola sau alte băuturi răcoritoare vor mai circula.

"Pentru un iubitor al vinurilor, este o poveste de groază, dar trebuie să laşi oamenii să facă ceea ce vor cu ceea ce cumpără. La urma urmei, bogăţia nu are reguli", conclu­zionează comerciantul de vinuri.

China dă aproape 13% din miliardarii lumii

China dă cei mai mulţi miliardari la nivel mondial, după SUA, averile acestora fiind alimentate de afaceri în domeniul imobiliar şi al producţiei industriale, sectoare cu o dezvoltare explozivă, potrivit revistei americane Forbes. Averea totală a miliardarilor de origine chineză, de 567 de miliarde de dolari, echivalează cu 12,6% din cea a tuturor miliardarilor din întreaga lume. China este prezentă cu 115 miliardari în topul Forbes 2011 al celor mai bogaţi oameni ai planetei, faţă de 89 anul trecut. Clasamentul are 1.140 de poziţii.

Robin Li este autorul celui mai popular site de căutare pe internet din China, Baidu. Liang Wengen este preşedintele şi principalul acţionar al Sany Group. Zong Qinghow este fondatorul celui mai mare producător chinez de băuturi răcoritoare, Wahaha. Li Li deţine funcţia de preşedinte al companiei Shenzhen Hepalink Pharmaceutical, unul dintre furnizorii Sanofi-Aventis. He Xiangjian a creat unul dintre cei mai mari producători de electrocasnice din lume, Midea Group.