Opinie de Adrian Corobana: Cum vede un absolvent de ASE criza economică din România

Dacă banii reprezintă "sângele economiei", îmi voi permite să continui pe aceeaşi linie şi să compar criza economică cu o "boală a economiei". Recunosc, poate că nu este una dintre cele mai fericite comparaţii, însă poate constitui un model foarte bun de înţelegere a disfuncţionalităţilor din economia României după 2008.

Iar economia României după 2008 poate fi asemuită perfect cu un organism viu, ce a contractat un virus (criza financiară mondială) şi pe fondul unei "imunităţi scăzute" (mixul greşit de politici macroeconomice luate în ultimii 3-4 ani până în 2008) nu dă semne prea mari de însănătoşire.

Criza financiară internaţională cauzată de boom-ul creditării, de creşterea preţurilor activelor pe piaţa imobiliară şi de creditarea necontrolată a agenţilor economici insolvabili (debitori ipotecari subprime) s-a extins repede şi a acaparat şi economia României. Criza financiară mondială a fost doar declanşatorul crizei economice din România, pentru că a afectat sursele de finanţare. Cu alte cuvinte, virusul contractat a împiedicat pomparea de sânge (bani) în organism (economie). Iar atunci când banii au ajuns în economie, acest lucru s-a realizat cu nişte costuri enorme.

Pe lângă această cauză externă a crizei economice din România, există şi cauze interne, cea mai importantă dintre ele fiind creşterea economică nesustenabilă bazată pe dezechilibre economico-financiare interne. Faptul că într-o perioadă de creştere economică înaltă (2005-2008) a crescut deficitul bugetar şi au crescut şi costurile cu finanţarea acestuia pe termen scurt pune sub semnul întrebării dacă creşterea economică a României a fost una sănătoasă sau nu. În opinia mea, creşterea economică de până în 2008 a fost o creştere bazată pe consum finanţat pe datorie. Astfel, toate politicile macroeconomice au stimulat consumul şi au fost pro-ciclice. Iar de aici încolo vor fi generate o serie de evenimente în lanţ.

Aşadar, criza financiară internaţională a făcut ca sursele de capital să fie mai scumpe, împrumutându-ne mult mai scump şi am avut de a face cu înăsprirea condiţiilor de creditare. Acest lucru a condus la scăderea consumului. Scăderea consumului a condus la o creştere a volatilităţii capitalului străin, investitorii străini retrăgându-şi fondurile. Volatilitatea capitalului străin a generat un raport dezechilibrat între piaţa primară şi piaţa secundară a capitalului. Acţiunile listate la Bursa de Valori Bucureşti au pierdut între 70% şi 90% din valoare între vara anului 2007 şi începutul lui 2009, confruntându-se în 2008 cu cea mai mare scădere. După scăderi atât de drastice a urmat un an de creşteri la bursă, dar aceste creşteri au recuperat în mică parte scăderile.

Lipsa creditării a determinat blocarea sectorului imobiliar (beneficiar al unui boom de proporţii până în 2008). Blocarea sectorului imobiliar a afectat grav sectorul construcţiilor şi al materialelor de construcţii, dar şi pe cel al asigurărilor. Ca urmare a tuturor acestora, Produsul Intern Brut pentru anul 2009 a fost în scădere cu 7,1% faţă de 2008. Consumul final total a înregistrat o scădere cu 8,2% în anul 2009, comparativ cu anul precedent, în special pe seama diminuării cu 10,8% a cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei. În 2010 Produsul Intern Brut al României a scăzut cu 1,3%, faţă de anul precedent. Astfel, intrăm într-un nou lanţ de cauzalităţi. Ca urmare a scăderii consumului şi a scăderii creşterii economice, veniturile la bugetul de stat au scăzut. Impozitele nete pe produs s-au redus cu 12,4% în 2009 şi cu 2,5% în 2010. Odată scăzute veniturile la bugetul de stat, Guvernul a luat măsura reducerii salariilor bugetarilor cu 25%. Această măsură a determinat o scădere a consumului, o imposibilitate de creştere a economiei şi deci implicit o continuare a reducerii veniturilor la bugetul de stat, ceea ce a condus la o creştere a cotei TVA (măsură ce a generat o scădere a consumului şi o creştere a veniturilor la bugetul de stat insignifiantă).

Ca orice criză economică, şi cea din România a adus multe fenomene negative: scădere economică, reducerea veniturilor şi a nivelului de trai, deprecierea valorii activelor, inflaţie, creşterea impozitelor, fluctuaţii pe pieţele valutare, de acţiuni şi de mărfuri. Însă cred că cel mai important lucru de menţionat în cazul României este evoluţia acestei crize prin acest lanţ al slăbiciunilor, care nu face nimic altceva decât să adâncească încet, dar sigur criza economică.

Şi totuşi, deşi economia România se pare că dă semne de "însănătoşire", acest lucru nu se datorează "medicamentelor" ce i-au fost administrate (măsuri anti-criză), ci se datorează slăbirii "virusului" (creditarea fiind încet-încet restabilită, în special prin intermediul refinanţării creditelor anterioare).

Adrian Corobana, absolvent al Facultăţilor de Finanţe Bănci şi Management din cadrul ASE Bucureşti, este unul dintre cei 30 de finalişti ai concursului Studentul Anului 2011 Secţiunea Economie organizată de VIP - "Voluntari, Idei şi Proiecte", organizaţie studenţească din cadrul ASE. Lucrarea de faţă a fost unul dintre criterii. El este preşedintele asociaţiei Manageri în Dialog şi ASAGRI - Asociaţia Studenţilor şi Absolvenţilor în Geopolitică şi Relaţii Internaţionale.