Oamenii de pe bursă: Statul să lupte pentru listarea Romtelecom

Listarea titlurilor deţinute de statul român la Romtelecom, o afacere care ar putea aduce un miliard de euro pe Bursa de la Bucureşti, este blocată de prevederile din contractul de privatizare prin care grupul elen OTE a devenit în 2003 acţionarul majoritar al celui mai mare operator de telefonie fixă, spune Marius Fecioru, secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI).

"Nu am ieşit direct pe bursă din cauza unei prevederi din contractul de privatizare semnat în 2003 de guvernul Adrian Năstase", declară Fecioru, care precizează că fără un răspuns de la Atena procesul de vânzare e îngheţat. "Grupul elen are drept de preemţiune. Preferinţa noastră rămâne pentru listare, este cea mai transparentă procedură de vânzare", adaugă Fecioru.

"Contează doar ce face nu ce spune guvernul. Statul arată că nu are niciun interes să listeze acţiunile pe bursă", declară însă Dumitru Beze, preşedintele Asociaţiei Investitorilor de pe Piaţa de Capital.

"Statul are o lege din 2005 care prevede că trebuie să listeze toate deţinerile de la Fondul Proprietatea, dar face tot ce poate să amâne procedurile pentru a proteja camarila politică, care are contracte cu aceste firme. Dacă firmele ar fi listate, atunci aceste contracte ar deveni publice şi nu ar mai fi posibile", declară Beze. "Dacă toate acţiunile statului ar fi fost listate din 2005, România ar fi arătat altfel acum".

Statul român a anunţat la finele anului trecut că vrea să vândă pachetul de 46% din acţiunile Romtelecom, o tran­zacţie estimată de oficialii MCSI la 1 mld. euro, dar afacerea nu poate merge pe bursă pentru că OTE nu a răspuns până acum Bucureştiului dacă vrea să cumpere acţiunile statului român sau dacă este de acord cu listarea.

De la finele lunii noiembrie 2010, când MCSI a anunţat că a cerut OTE să prezinte o ofertă de preţ pentru titlurile Rom­telecom, grupul elen a cerut mai multe derogări de la ter­me­nele stabilite de statul român pentru primirea unui răspuns în scris, blocând astfel procedurile de vânzare, eventual prin bursă.

Discuţiile cu partea elenă au durat aproape o jumătate de an de la exprimarea intenţiei de vânzare de către statul român pentru că derogările cerute de OTE au fost acceptate de partea română, a spus Fecioru, întrebat dacă grupul elen are dreptul, prin contract, să amâne timp de mai multe luni expri­marea unei poziţii clare în legătură cu acţiunile Romtelecom. "OTE a cerut derogări care au fost acceptate", a spus Fecioru.

Compania elenă ar fi trebuit să-şi prezinte pe 18 mai intenţiile privind acţiunile Romtelecom, însă termenul a fost decalat din nou, pentru această săptămână, când Bucureştiul va primi un răspuns în scris. "Grupul OTE trebuie să ne prezinte fie un preţ, fie un alt răspuns", a declarat Fecioru.

"Poate fi o propunere de cumpărare, de colaborare, de fuziune (cu operatorul de telefonie mobilă Cosmote - n. red.) sau listare a acţiunilor deţinute de statul român la Romte­lecom pe piaţa de capital", a spus pe 18 mai Valerian Vreme, ministrul comunicaţiilor. Întrebat dacă statul s-a decis dacă preferă o listare a Rom­telecom înainte sau după o eventuală fuziune cu Cosmote, Fecioru nu a dorit să comenteze.

Romtelecom, care are aproape 5 milioane de clienţi pen­tru telefonie fixă, internet şi servicii TV, a înregistrat în 2010 un profit operaţional (EBITDA) de 154,7 mil. euro la venituri de 716,9 mil. euro.

OTE a devenit acţionar la Romtelecom în 1998, când a preluat 35% capitalul social al companiei şi a primit dreptul de uzufruct pentru încă 16% din acţiuni pentru 675 mil. dolari. Grupul elen a devenit acţionar majoritar în 2003, sporindu-şi participaţia la 54,01% din capital, contra sumei de 273 mil. dolari.