Şeful Supravegherii din BNR: Nu am semnale de retrageri de la băncile greceşti

Băncile controlate de investitorii greci au lichidităţi suficiente şi nu sunt sub presiune să se împrumute agresiv de pe piaţă, spune Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din Banca Naţională. "Vorbesc în Grecia cel puţin săptămânal, contactul cu ei este permanent. Rambursări anticipate de surse atrase din Grecia până acum nu s-au raportat, decât cele la scadenţă", a spus pentru ZF Cinteză.

Sectorul bancar elen este puternic reprezentat pe plan local, unde concentrează 17% din activele bancare. Alpha Bank şi Bancpost (controlată de Eurobank) sunt jucători de top zece, ocupând poziţiile şase şi nouă la sfârşitul anului trecut. Operaţiuni importante au şi Piraeus, a cărei subsidiară este pe locul unsprezece, în timp ce Banca Românească (membră a grupului National Bank of Greece) este pe locul doisprezece. Alte două grupuri elene au operaţiuni în România - Emporiki şi ATE Bank, însă filialele lor sunt de talie mică.

"Avem lichidităţi excesive pentru această perioadă şi nu există un alt semn de îngrijorare. Lini­ile de finanţare pe care le avem de la banca-mamă sunt pe termen lung, toate având maturităţi de peste trei ani", a comentat Sergiu Oprescu, preşedintele executiv al Alpha Bank. El spune că pe plan local clienţii nu au reacţionat la tensiunile de pe plan internaţional şi nu au apărut retrageri de depozite. "Nu simţim niciun fel de diferenţă. Politica noastră în această perioadă a fost să scădem dobânzile la depozite. Am avut deja trei-patru serii de ajustare a dobânzilor la depozite", spune Oprescu.

Nicolae Cinteză nu a precizat valoarea liniilor de finanţare atrase de băncile cu acţionariat elen din străinătate, dar spune că situaţia lor în privinţa lichidităţilor şi a solidităţii este confortabilă.

"Solvabilitatea lor (indicele de adecvare a capitalului în funcţie de riscurile asumate - n. red.) este mai mare decât media pe sistem, calitatea activelor este la media pe sistem, lichiditatea este bună", spune Cinteză.

Luni-seară agenţia de rating Fitch a anunţat că a redus cu trei trepte calificativele acordate marilor grupuri financiare elene, până la "BĂ", categorie care indică un risc ridicat. Decizia a venit după ce ratingul suveran al Greciei a suferit o corecţie similară la sfârşitul săptămânii trecute şi a dat o nouă lovitură bancherilor.

Băncile greceşti au crescut puternic pe plan local în anii de boom, când au pompat fonduri importante în credite, încercând să câştige cotă de piaţă. Astfel, la sfârşitul anului trecut, grupurile elene raportau credite acordate în România în valoare de peste 13 miliarde de euro, în timp ce depozitele atrase erau de circa şase miliarde de euro.

"Poate să existe un risc de contagiune, iar cei care au depozite în băncile cu capital grecesc să meargă să îşi retragă banii. Se pune în mişcare spiritul de turmă", spune Nicolae Dardac, profesor în cadrul catedrei de Monedă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, fost membru al Consiliului de Supraveghere al BNR.

Banca Naţională are posibilitatea să ajute cu lichidităţi o bancă dacă aceasta are solvabilitate corespun­zătoare şi poate garanta împrumutul cu active eligibile, în general titluri de stat.

"Cadrul legal permite acest lucru, dar deocamdată nu este nevoie şi nu cred că va fi nevoie. Există suficientă lichiditate", spune Nicolae Cinteză. În vâltoarea crizei financiare internaţionale din toamna lui 2008 BNR a dat un credit de urgenţă de mai multe sute de milioane de euro unei bănci locale importante, care se confrunta cu o penurie de lichidităţi.

După furtuna care a zdruncinat pieţele financiare în toamna lui 2008, grupurile greceşti le-au cerut subsidiarelor locale să îşi echilibreze pe cât posibil bilanţurile, iar acestea au intrat într-o luptă acerbă pentru atragerea de depozite de la clienţii locali. Şi celelalte bănci au intrat atunci în horă, iar clienţii au negociat dobânzi de până la 20%-25% pe an la depozitele în lei, niveluri mai mult decât duble faţă de dobânda-cheie a BNR, situată atunci la 10,25% pe an. La depozitele în euro dobânzile au urcat până la 8% pe an.

Cursa dobânzilor la depozite a umflat însă şi costul creditelor, iar finanţarea prea scumpă a sugrumat consumul, lovind astfel prin ricoşeu afacerile companiilor.

Ulterior, în primăvara lui 2010, băncile cu acţionariat elen s-au văzut din nou marginalizate pe pieţele financiare, din cauza problemelor cu care se confrunta atunci Grecia. Din nou, răspunsul a fost reorientarea către clienţii comerciali cu dobânzi mai mari, deşi nu s-a mai ajuns la nivelurile explozive din 2009.

Cinteză spune că deocamdată băncile cu acţionariat elen nu sunt gâtuite. "Opinia noastră este că nivelul dobânzii arată nivelul de risc. Dacă sar din piaţă, îi invităm pe la noi să ne dea explicaţii. Deocamdată nu am semnale de panică", spune Cinteză.

Au 90 de miliarde de euro în obligaţiuni greceşti

După ce a luat un colac de salvare de 110 miliarde de euro de la FMI şi Uniunea Europeană în primăvara trecută, Grecia se confruntă din nou cu perspectiva de a intra în incapacitate de plată, în condiţiile în care accesul pe pieţele de capital internaţionale rămâne practic blocat.

Investitorii consideră că povara datoriei este prea mare, iar singura soluţie este un "hair cut" - o ajustare a valorii obligaţiunilor de stat, ceea ce le-ar provoca pierderi, astfel că refuză să mai ofere noi finanţări. Problema băncilor elene este expunerea mare pe obligaţiunile emise de statul grec, care reprezintă circa 90 de miliarde de euro, la un volum al activelor de 498 de miliarde de euro.

Mai mulţi oficiali ai Băncii Centrale Europene au avertizat, inclusiv ieri, că dacă Grecia va apela la o restructurare a datoriei publice, obligaţiunile sale nu vor mai fi acceptate drept colateral în operaţiunile de refinanţare, ceea ce ar lăsa băncile elene cu o gaură mare de lichidităţi. Singura solu­ţie pentru Grecia este să taie şi mai mult cheltuielile publice, pentru a elibera bani pentru plata datoriei, însă un nou program de austeritate prezentat ieri de guvernul elen nu a reuşit să convingă pieţele.

Nicolae Cinteză spune că băncile din România nu au o expunere directă pe statul elen.

Testele de stres derulate de autorităţile de supraveghere din Grecia arată că băncile ar rezista şi în ipoteza unei restructurări dure a datoriei publice, adică o ajustare a valorii nominale a obligaţiunilor cu până la 30%. Pe pieţele de capital, obligaţiunile greceşti pe zece ani se tranzacţionează deja la puţin peste jumătate din valoarea nominală.

Francezii de la Crédit Agricole preiau integral Emporiki

Crédit Agricole, a treia mare bancă din Franţa, s-a hotărât să plătească 36 mil. euro pentru a cumpăra 4% din acţiunile grupului elen Emporiki - aflat pe pierdere - şi a ajunge astfel la o deţinere integrală. Francezii au în derulare un plan amplu de restructurare a băncii greceşti, care ar trebui să o readucă pe profit. Odată ce vor cumpăra toate acţiunile, intenţionează să delisteze Emporiki de la bursa din Atena. Emporiki este prezentă în România de 15 ani, însă a rămas o instituţie de credit locală mică, având o cotă de piaţă de 0,3% la sfârşitul lui 2010, corespunzătoare unor active de 1 mld. lei. Anul trecut a venit la Bucureşti Alain Strub, CEO al Emporiki Bank Grecia, care a inaugurat o sucursală modernizată la standardele Crédit Agricole.

Cursul leu/euro a fluctuat uşor pe o piaţă liniştită

Leul a s-a apreciat ieri cu 0,3 bani în faţa monedei europene, iar cursul oficial a coborât la 4,1233 lei/euro, mişcarea fiind în ton cu evoluţia celorlalte valute din regiune, care au înregistrat fluctuaţii uşoare în faţa euro. Aprecierea de ieri a leului vine după ce în şedinţa precedentă moneda naţională pierduse aproape doi bani şi ajunsese la minimul ultimelor şapte săptămâni comparativ cu moneda europeană. "Valutele ţărilor emergente din Europa s-au întărit marginal în şedinţa de marţi, dar acestea sunt percepute ca şi active riscante şi este posibil ca tranzacţionarea lor să fie influenţată de sentimentul investitorilor globali", a comentat un dealer. Apetitul scăzut la risc al investitorilor, pe fondul îngrijorărilor legate de datoriile suverane din zona euro, s-a manifestat prin creşterea cotaţiilor aurului pe pieţele internaţionale până la maximul ultimelor două săptămâni. BNR afişa ieri un preţ de 143 lei/gram de aur, cu cinci lei mai mult decât la începutul săptămânii.