Roubini despre România: Recesiunea a fost dureroasă, dar reformele încep să dea rezultate

România merge în direcţia pozitivă şi recuperarea economică a început să se manifeste, în condiţiile în care restructurarea începe să dea rezultate, însă relansarea este lentă şi trebuie continuate reformele structurale, politica de austeritate fiscală şi privatizările, în opinia analistului economic Nouriel Roubini.

"S-au făcut multe sacrificii. În România recesiunea a fost dureroasă, dar restructurarea şi reformele încep să dea rezultate şi se înregistrează recuperare economică. Relansarea nu este însă în trend, ci sub trend", a declarat Roubini ieri la un seminar organizat de Forum Invest.

În primăvara anului trecut Dr. Doom venea la Bucureşti cu un mesaj pentru România mai dur chiar decât FMI, spunând că trebuie ajustat deficitul bugetar şi continuate reformele structurale, fiind necesară şi atragerea investitorilor străini pentru a ieşi din criză.

Acum, el afirmă că România merge în direcţia pozitivă, chiar dacă o parte din riscuri rămân, mai ales la nivel global, şi recomandă continuarea ajustărilor. "Dacă faci reformă şi ajustare fiscală, dacă primeşti şi ajutor financiar ieşi din groapă, aşa cum a făcut şi România. Dacă vă faceţi treaba intern, veţi ieşi din probleme. Însă dacă nu vă faceţi temele, atunci nu va conta ce se întâmplă cu datoria Greciei."

România a reuşit anul trecut să ajusteze deficitul bugetar la 6,5% din PIB, de la peste 7% din PIB în 2009. În acest an trebuie să continue ajustarea deficitului până la 4,4% din PIB, pentru ca anul viitor să ajungă la 3% din PIB.

În ceea ce priveşte atractivitatea României pentru investitori, Roubini, profesor de economie la Universitatea din New York, a avertizat că România se confruntă cu probleme legate de corupţie, efectele fiind negative atât pentru investitorii străini, cât şi pentru investitorii naţionali.

Nu vă grăbiţi cu adoptarea euro

În ceea ce priveşte trecerea la moneda unică europeană, Roubini recomandă României să nu se pripească, susţinând că ţara nu este pregătită pentru adoptarea euro în 2015.

"Nu cred că România va putea adera la zona euro în 2015, pentru că s-ar putea să nu fiţi pregătiţi. Mai bine aşteptaţi unul-doi ani până când veţi ajunge în starea de care este nevoie. Să nu faceţi ca Grecia. Indiferent de aderarea la zona euro şi anul când se va întâmpla trebuie să vă asiguraţi cadrul economic şi financiar sănătos. Dacă nu, veţi avea necazuri. Dacă nu veţi fi pregătiţi, lucrurile se vor înrăutăţi. Măsurile de ajustare sunt binevenite."

Guvernul şi banca centrală au decis la începutul lunii mai să menţină anul 2015 ca obiectiv de aderare la zona euro. "Trebuie să vă faceţi treaba indiferent dacă sunteţi afară sau înăuntrul zonei euro. Este mai bine să o luaţi încet. Este mai bine să fiţi siguri, decât să regretaţi."

Roubini a mai spus că, din cauza a ceea ce s-a întâmplat în Grecia, există o rezistenţă a actualilor membri ai zonei euro, care sunt îngrijoraţi dacă ţara este sau nu pregătită să adere. Perspectivele zonei euro s-ar putea schimba până în 2015, iar Roubini nu exclude posibilitatea ca unele state mai slabe să nu mai facă parte din zona euro până în acest an, având în vedere că unii politicieni ar putea decide revenirea la fostele monede naţionale pentru a câştiga competitivitate.

Ce a spus Roubini la Bucureşti

• În România aproape jumătate din coşul de consum al populaţiei este reprezentat de alimente şi energie; majorarea TVA s-a adăugat, dar mulţi spun că inflaţia este temporară;

• Va exista o apreciere mai mare a monedei naţionale, care va ajuta inflaţia; ai nevoie de o monedă puternică pentru a face faţă inflaţiei; însă există şi multe credite în monedă străină;

• Opţiunea BNR de a menţine nemodificată rata dobănzii este cea mai potrivită alegere de politică monetară, întrucât mişcări într-o direcţie sau alta ar stimula şi mai mult capitalurile străine sau ar mări presiunile inflaţioniste;

• Pieţele aşteaptă o restructurare ordonată a datoriilor Greciei; Este necesară o restruc­turare prietenoasă cu pieţele financiare;

• Dacă ţările fac ajustări fiscale şi refome structurale, riscul contagiunii problemelor din Grecia este limitat; dacă vă faceţi treaba intern, veţi ieşi din probleme, dar dacă nu va faceţi temele, atunci nu va conta ce se întamplă cu datoria Greciei;

• Portugalia şi Irlanda au pierdut deja contactul cu pieţele din cauza ajutorului FMI şi UE. Spania şi Italia urmează, dacă nu adoptă politicile fiscale necesare;

• Economia globală este acum ca un pahar pe jumătate plin şi pe jumătate gol. Există multe tendinţe bune, dar şi provocări; încetinirea creşterii economice globale este îngrijorătoare; există riscul să meargă la o viteză prea mică;

• În ultima vreme oamenii au devenit mai nervoşi, se înregistrează o creştere a volatilităţii. Ne întoarcem la o perioadă dominată de risc;

• Dacă urmărim ajustarea fiscală, vom fi mai rezistenţi, va fi ca un fel de vaccin;

• Avem nevoie de mişcări ale cursurilor de schimb, ale valutelor, pentru a ajunge la echilibru; Nu există suficient aur în lume pentru a putea fi considerat moneda principală; ar da naştere la mai multe probleme decât ar rezolva, trecerea la folosirea aurului ca monedă cheie;

• n Revenirea economică în ţările dezvoltate este anemică, slabă, şi este în formă de "U"; în ţările emergente are formă de "V"