Dr. Doom, gaz peste focul datoriei Greciei chiar la Bucureşti

Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare a participat, conform unor surse apropiate instituţiei, cu 25.000 de euro la organizarea unei conferinţe unde analistul american Nouriel Roubini a susţinut ieri cu toată convingerea că este neapărat necesară restructurarea datoriilor statului grec, adică amânarea scadenţelor la obligaţiunile de stat cu 5-10 ani. România poate fi direct afectată de această eventuală restructurare. Economistul nu a răspuns la întrebarea cum îşi vor acoperi băncile elene obligaţiile la scadenţă în situaţia în care bondurile statului elen nu vor mai fi rambursate la scadenţele asumate şi ce ar trebui să facă guvernul şi BNR să preîntâmpine eventualele riscuri din sistemul bancar. În panel cu Nouriel Roubini, supranumit Dr. Doom pentru afirmaţiile pe care le face despre criză, ar fi trebuit să fie ieri şi guvernatorul Mugur Isărescu, dar acesta a preferat să fie prezent la manifestare cu o zi înainte.

Oficialii greci şi mulţi alţi analişti din Europa, precum şi oficiali ai băncii centrale se tem de contagiune şi colaps financiar în cazul restructurării datoriei publice a Greciei.

Recent, unul dintre membrii Consiliului Guvernatorilor Băncii Centrale Europene, Cris­tian Noyer, a spus că o eventuală restructurare a datoriei publice a statului grec ar fi o "poveste de groază".

Fondul de Garantare al Depozitelor este subordonat direct Băncii Naţionale a României, care la rândul său este coordonată de Banca Centrală Europeană.

Americanul - supranumit Dr. Doom al economiei pentru afirmaţiile sale dure despre criză - nu şi-a dezminţit reputaţia, afirmând ieri tranşant: "Restructurarea datoriilor Greciei nu mai e o problemă de dacă, ci de când", cu toate că în Europa şi chiar peste Ocean este multă prudenţă în ceea ce priveşte propunerea de restructurare.

În viziunea lui Roubini, restructurarea înseamnă amânarea scadenţei datoriilor statului grec cu 5-10 ani şi nu anularea parţială a acestora.

România şi Bulgaria sunt printre puţinele ţări din Europa unde capitalul bancar elen are o asemenea poziţie, iar expunerea pe România este cea mai ridicată expunere în străinătate a sistemului bancar elen.

"Pieţele aşteaptă o restructurare ordonată a datoriilor Greciei. Acest lucru nu înseamnă default, ca în cazul Rusiei, Ecuadorului sau Argentinei, ci emiterea de obligaţiuni pe o perioadă mai mare de timp la o dobândă mai mică. Pakistanul, Ucraina, Belize au făcut acest lucru şi de asta are nevoie şi Grecia, indiferent ce ar spune oficialii BCE. Şefii Băncii Centrale Europene folosesc greşit cuvântul default. Nu este default, ci nevoia de restructurare ordonată a datoriilor pentru a evita riscul de contagiune", susţine economistul american.

România devine astfel gazda şi facilitează cele mai dure declaraţii la adresa nesustenabilităţii datoriilor elene făcute până acum pe piaţa financiară, în condiţiile în care implicarea sa este directă, având în vedere poziţia băncilor elene pe piaţa locală. Nouriel Roubini este plătit cu zeci de mii de euro pentru a participa la astfel de conferinţe. Printre partenerii organizatorilor s-a numărat şi banca elenă Alpha Bank.

Chiar dacă Grecia va implementa 100% programul cerut de FMI şi UE, în doi ani în cel mai bun caz datoria publică va ajunge la 160% din PIB, dar mai probabil că se va situa la 180-190% din PIB. Argentina şi Rusia aveau o datorie publică de 50% din PIB când au intrat în default, spune economistul.

Economistul a insistat mult pe cuvântul "contagiune", menţionând că nu va exista o contagiune a pieţelor financiare şi nu va fi un "Armaghedon", aşa cum se susţine acum. El spune că băncile şi asigurătorii care deţin obligaţiuni ale statului grec vor putea suporta restructurarea ordonată a datoriilor Greciei. "Pur şi simplu trebuie amânate obliga­ţiunile la plată cu 5-10 ani", spune economistul american.

Alţi analişti, dar şi oficiali ai băncilor centrale au avertizat că o restructurare chiar prin prelungirea scadenţelor şi nu prin micşorarea sumei de rambursat poate provoca un şoc pe pieţele financiare. Astfel, întrebarea este dacă o bancă cu expunere pe obligaţiuni elene are de primit într-un an o anumită sumă va reuşi să-şi achite obligaţiile bilanţiere cu doar o parte din suma datorată de statul elen, în scenariul unei restructurări.

De asemenea, Roubini susţine că îngrijorările care vizează Portugalia şi celelalte state de la periferia Europei în privinţa pierderii relaţiei cu pieţele financiare ca urmare a restructurării datoriilor din Grecia este nefondată. "Portugalia şi Irlanda au pierdut deja contactul cu pieţele financiare din cauza ajutorului de la FMI şi UE iar Spania şi Italia oricum urmează dacă nu adoptă politicile fiscale necesare", afirmă Roubini.