Noua ambiţie a lui Viktor Orban: să mărească rata angajării în Ungaria de la 56% la 75%

Premierul Ungariei Viktor Orban vrea să readucă cât mai mulţi unguri înapoi pe piaţa muncii şi spune că ţara sa are nevoie de o reorganizare completă, nu numai de refor­me, potrivit Budapest Business Journal.

În viziunea lui Orban, principala pro­blemă a Ungariei este legată de rata ocupării forţei de muncă - raportul dintre numărul total de persoane apte de muncă şi numărul de angajaţi care lucrează legal - situată la 56%, cel mai scăzut nivel din Europa, pe care el o consideră drept o "ruşine". Astfel, prioritatea numărul unu a guvernului său a devenit majorarea ratei ocupării la 75%. Pentru ca acest obiectiv să fie atins, oamenii trebuie să revină pe piaţa muncii, iar misiunea guvernului este de a crea locuri de muncă pentru ei, a declarat Orban. În România, rata de ocupare este de 58,6%.

Pentru a îmbunătăţi condiţiile de pe piaţa muncii, Fidesz, principalul partid de guvernare, a anunţat la începutul lunii că intenţionează să sancţioneze companiile private care nu vor majora salariile în conformitate cu procentul stabilit în cadrul unui acord încheiat între angajatori, angajaţi şi guvern.

"Începând de anul viitor vom recurge la sancţiuni mai dure", a declarat Antal Rogan, preşedinte al comitetului pe economie din cadrul parlamentului.

Companiile care nu vor implementa majorarea salarială convenită pentru angajaţii cu venituri scăzute nu vor primi comenzi sau subvenţii de la stat.

O altă măsură gândită de guvern pentru a creşte rata de ocupare este readucerea pe piaţa muncii a celor care s-au pensionat anticipat. Astfel, guvernul le va acorda două şanse pensionarilor cu vârste sub 57 de ani, vârsta legală de pensionare, de a se întoarce pe piaţa muncii. Dacă refuză de două ori, aceştia îşi pot pierde pensia. Planul ar putea afecta peste 250.000 de persoane din Ungaria.

În luna februarie, numărul angajaţilor din Ungaria a crescut cu 19.500, până la 2,64 milioane faţă de luna ianuarie. Salariile brute ale angajaţilor full-time au înregistrat o creştere anuală de 4,8%, în timp ce salariile nete au urcat cu 5,7%. Salariile reale au crescut cu 1,5% după trei luni de declin.

Primul-ministru maghiar crede că fostul model economic bazat pe război a fost înlocuit de o economie a bunăstării, iar ca urmare a crizei economice mondiale, acesta este acum urmat de o economie bazată pe piaţa muncii.

Astfel, o nouă abordare este necesară pentru a câştiga susţinere socială pentru schimbări radicale, a mai spus primul-mi­nistru maghiar. Reformele lansate de gu­vernele anterioare din Ungaria în pe­rioada 2002-2010 au eşuat în mod repetat, iar a vorbi despre reforme astăzi este "sinucidere politică", a adăugat Orban.

El a mai spus că guvernul său lucrează deja la reorga­nizarea la scară largă a ţării, dând drept exemplu măsuri lansate în ultimul an precum introducerea unui impozit unic pe venitul personal, restruc­turarea sistemului de pensii, introducerea unui impozit pe profit de 10% şi convingerea oamenilor să renunţe la bonusurile salariale sau de pensii suplimentare, în general echivalente cu venitul pe o lună.

De la preluarea conducerii în luna mai a anului trecut, Orban a luat o serie de măsuri extrem de controversate pe plan intern şi extern, cum ar fi legea presei, introducerea unor taxe suplimentare în domeniul tele­com, bancar, energetic şi de retail sau "naţionalizarea" fondurilor private de pensii.

Prin una din primele decizii ale gu­vernului Fidesz - înjumătăţirea numărului de deputaţi din parlamentul ungar şi a membrilor administraţiilor locale - a fost recâştigată credibilitatea în clasa politică, a mai spus Orban.

Primul-ministru a arătat că schimbările de ordin politic şi economic nu ar fi putut fi implementate în lipsa unei majorităţi de două treimi câştigate în alegerile anterioare. "Fără o conducere politică puternică, reorganizarea ţării nu este posibilă", a declarat Orban.

În luna aprilie, Fidesz, partidul de guver­nământ al Ungariei, a trecut de asemenea prin parlament o nouă constituţie. Partidul a modificat constituţia, spunând că aceasta va încheia un proces de democratizare început în 1989.

Reforme introduse de Orban

• Introducerea unui impozit unic pe venitul personal de 16%.

• Restructurarea sistemului de pensii prin readucerea sub controlul statului a majorităţii activelor fondurilor de pensii private.

• Introducerea unui impozit de 10% pentru companiile mici şi mijlocii.

• Suprataxarea băncilor, a companiilor de telecom, retail şi energie pentru reducerea deficitului.

• Înjumătăţirea numărului de deputaţi din parlament.

• Adoptarea unei noi constituţii.

• Întărirea rolului statului în cadrul industriilor considerate strategice.