Povestea "călugăriţei" care a ajuns în haremul unei căpetenii arabe

Spionajul sovietic în ofensivă

URSS

La scurtă vreme după ce a luat fiinţă, serviciile de informaţii sovietice au reuşit să recupereze handicapul pe care îl aveau faţă de cele similare ale statelor vestice. Indiferent de denumirea pe care a purtat-o succesiv (CEKA, OGPU/NKVD, GRU), aceste agenţii au trecut la o ofensivă din ce în ce mai agresivă, reuşind "performanţe" informative care au pus serioase probleme contraspionajului din numeroase ţări.

Spionajul sovietic în SUA

De la sfârşitul anilor 1920, serviciile secrete sovietice au folosit nu numai propriii agenţi, ci şi nativi ruşi, precum şi persoane originare din ţările vizate, mai ales în Statele Unite. S-au constituit numeroase şi ample reţele de spionaj ai căror membri, de cele mai multe ori personalităţi ale diferitelor domenii, cu atribuţii importante în structurile politice, administrative, economice, dar şi culturale au jucat un rol important. S-a reuşit în felul acesta penetrarea unor importante organisme guvernamentale, cum ar fi Departamentul de Stat şi Departamentul de Război.

Unii dintre agenţii sovietici au devenit adevăraţi "aşi" ai spionajului, cu performanţe de penetrare şi racolare notabile. Unul din cei mai importanţi, Jake Golos (1890-1943), face parte din conducerea Partidului comunist american. De la jumătatea anilor 1930, organizează o reţea de agenţi, membri ai acestui partid, care lucrau în posturi de conducere din administraţia SUA. Margarita Konenkova(1884-1980) a fost numită "o agentă valoroasă", o "adevărată capcană de miere". Îl cunoaşte pe matematicianul Albert Einstein, cu care are o relaţie sentimentală. Aleksander Petrovici Ulanovski conduce importante reţele de agenţi racolaţi, scopul principal fiind procurarea de informaţii tehnice.

... şi în Marea Britanie

Născut la Timişoara, devenit agent sovietic, Theodor Maly are un rol important în recrutarea membrilor "grupului de la Cambridge", care va deveni una dintre cele mai importante reţele pentru URSS. Alexander Orlov (1895-1973)este implicat, la ordinul lui Stalin, în transportarea tezaurului spaniol la Moscova, tezaur care nu va mai reveni niciodată în ţară. În perioada represiunilor staliniste, Orlov defectează în 1938. Publică volumul The Secret History of Stalin's Crimes. Una dintre cele mai importante "piese" ale "galeriei de spioane" sovietice a fost Nina Korzenko,care s-a specializat înobţinerea de informaţii de la diplomaţi. Între "victimele" sale s-a numărat şi un diplomat român.

Spioni "complecşi"

...sunt acei agenţi care au acţionat în mai multe ţări, cu sarcini informative din cele mai diverse. Rudolf Ivanovici Abel (1903-1955) spionează în China, dar şi în diferite ţări europene. După moarte, identitatea sa este atribuită unui alt agent, William Fischer, care va activa în SUA. Ian Karlovici Berzin (1889-1939) este prezent în Orient, dar şi în Spania, unde devine şeful suprem al trupelor sovietice în timpul Războiului Civil (1936-1939). În 1939, în cadrul represiunilor staliniste împotriva unor agenţi care acţionaseră în străinătate, este executat. Cea care a fost denumită "Mata Hari a Rusiei", baroneasa Moura Budberg (1891-1974), s-a remarcat ca "agentă de influenţare" pe lângă scriitori prestigioşi ai perioadei, H.G. Wells şi Maxim Gorki, a căror amantă a fost. Walter G. Krivirski (1899-1941) a fost unul dintre cei mai celebri defectori ai perioadei, după ce a coordonat operaţiunile de spionaj din Europa de Vest. Publică volumul In Stalin's Secret Service şi este găsit mort la Washington. Nikolai Skoblin (1892-1938?), împreună cu soţia sa, artista Nataşa Pleviţkaia, a fost implicat în asasinarea şefului emigraţiei ruse din Occident, iar ulterior este racolat şi de spionajul german. Şi el moare otrăvit.

Agenţii Cominternului

Concepută ca mijloc de răspândire a comunismului mondial, organizaţia Cominternului a acţionat mai ales ca agentură a spionajului sovietic, în special prin acţiuni de influenţare, de atragere a unor "tovarăşi de drum" în rândurile vârfurilor intelectualităţii occidentale. Liderul acestor acţiuni a fost Willi Münzenberg (1889-1940), conducător al unui adevărat "trust" care avea ramificaţii în diferite ţări şi domenii, de la literatură la cinematograf. O serie de intelectuali proeminenţi ai perioadei au fost atraşi, devenind, la rândul lor, agenţi de influenţare: Dos Passos, Georg Grosz, Erwin Piscator, André Malraux, André Gide, Bertolt Brecht. Şi Willi Munzenberg va trăi un "moment al adevărului", atunci când, la încheierea Pactul sovieto-german din 1939, îşi declară dezacordul faţă de acesta. Cu această ocazie el scrie: "Trădătorul eşti tu, Stalin!". Şi el va plăti cu viaţa această "erezie", fiind asasinat de agenţi ai Moscovei.

Printre colaboratorii lui Münzenberg şi ai agenturii sovietice s-au numărat o serie de intelectuali de marcă ai epocii, între care filozoful Arthur Koestler (1905-1983) care,la un moment dat, o "rupe" cu comunismul, scriind romanul demascator Le Zéro et l'Infini. Unul din cei mai importanţi jurnalişti sovietici, Mihail Kolţov (1898-1940) acţionează în Spania (este prototipul personajului Karkov al romanului Pentru cine bat clopotele de Hemingway). Acuzat că ar fi fost agent dublu, este executat. Otto Katz, considerat"unul din cei mai complecşi agenţi ai epocii sale", a primit sarcina de penetra "cetatea filmului", Hollywood. Din 1947 se află la Praga pentru a ajuta la instaurarea regimului comunist. În urma epurărilor staliniste din perioada postbelică, este judecat şi spânzurat în 1947. Cât despre romancierul şi omul politic André Malraux(1901-1976),documente desecretizate mai nou au dovedit aderenţa sa la Comintern, conclucrarea cu aparatul clandestin al acestei organizaţii, care a contribuit la declanşarea mişcărilor revoluţionare din Asia.

Germania

Agenţii germani în lume

Pregătindu-şi realizarea planurilor de expansiune, Germania a folosit din plin şi "arma spionajului" în diferite puncte ale mapamondului. Astfel, Otto Abetz (1903-1958) a fost un eficient agent de influenţare în Franţa. Tot în Franţa acţionează baroneasa Reissa von Einem (1889-?) care reuşeşte să racoleze agenţi în interiorul Senatului, al serviciului de informaţii "Biroul 2", jurnalişti care îi furnizează informaţii sau desfăşoară acţiuni de influ­enţare în favoarea Germaniei. Agentul Kurt Jahke (1882-?) a desfăşurat acţiuni de sabotaj în Statele Unite.

Spioni în Germania

La rândul ei, Germania a devenit un ţel pentru serviciile de informaţii ale diferitelor ţări. În acelaşi timp, o serie de persoane aflate în poziţii proeminente, conştiente de pericolul "ciumei brune" au colaborat cu aceste servicii.

Jerzy Sosnowskia fost organizatorul în Germania al uneia dintre cele mai ample "reţele feminine de spionaj" care a existat vreodată. Printre agentele sale s-a numărat şi Lea Rose Kruse (Tina Eilers), originară din România.

Diplomatul - baron Wolfgang von Pulitz (1899-1975) a fost considerat "cel mai important spion pentru britanici în perioada premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial". A pus la dispoziţia serviciului britanic MI5 informaţii preţioase referitoare la planurile de înarmare şi de agresiune ale lui Hitler.

Marea Britanie

Spionajul englez în ofensivă şi defensivă

Agenţiile de informaţii MI 5 şi MI 6 s-au angajat atât în acţiuni de spionaj în alte ţări, potenţial inamice, cât şi de contracarare a acţiunii unor agenţi străini pe teritoriul ţării.

Din prima categorie a făcut parte Paul Dukes (1889-1967), spion în URSS, care a devenit agent dublu, reuşind să "intoxice" cu informaţii false chiar temuta CEKA.

Hugh Cristie a spionat în Germania, transmiţând, în 1938, ştirea că Hitler intenţiona să invadeze Anglia dacă aceasta îi va acorda ajutor Cehoslovaciei. Din păcate, Primul ministru Neville Chamberlain a refuzat să dea crezare informaţiei şi a semnat Acordul de la München (30 septembrie 1938).

Pe de altă parte, serviciile de contrainformaţii britanice au acţionat, de cele mai multe ori cu succes, împotriva unor agenţi mai ales ai URSS, cum a fost Arnold Deutsch (1903-1942?), care a recrutat 20 de agenţi, cei mai eficienţi dintre aceştia făcând parte din "grupul de la Cambridge". Au fost demascate şi persoane cu poziţii importante, cum au fost agenţii pentru URSS, diplomatul Ernest Holloway Oldham (1894-1933) sau universitarul Arthur Cecil Pigou (1877-1959).

Un succes deosebit l-a avut agenta britanică Janet Archer, "colecţionara de bărbaţi", cum i s-a spus, nu din cauza faptul că ar fi întreţinut relaţii intime cu reprezentanţi ai "sexului tare", ci pentru că reuşise să alcătuiască, în calitate de agentă a serviciului de informaţii britanic, MI 5, un fişier care cuprindea 500 de nume ale celor mai importanţi spioni ai Cominternului, ai NKVD, precum şi comunişti englezi şi din alte ţări, subvenţionaţi de Moscova.

Franţa

Agenţi pentru URSS

Atenţia pe care o acorda spionajul sovietic Franţei este dovedită de faptul că aici au acţionat unii dintre cei mai "calificaţi" agenţi.

Născută în Rusia, Lydia Stahl (1890-?) se stabileşte la Paris, unde a condus un atelier fotografic în care erau copiate documente secrete pentru GRU, obţinute de diferiţi agenţi.

Mark Zboriwski (1908-1990) a fost nu numai agent NKVD în Franţa, ci şi un antropolog remarcabil. A avut un rol important în penetrarea organizaţiei conduse de fiul lui Leon Troţki, ca şi în pregătirea asasinării acestuia, reuşind să îl introducă pe Ramón Mercader în anturajul dizidentului sovietic.

Spioane în Orient

Concurenţa dintre Marile Puteri coloniale s-a manifestat şi în domeniul spionajului. A existat o întreaga galerie de agente franceze care au acţionat în Orientul apropiat şi mijlociu, dintre care cea mai cunoscută a fost Magda D' Andurain, poreclită şi "Călugăriţa", deoarece unii dintre cei cu care se cuplase pentru a-i exploata informativ au avut parte de morţi misterioase, aşa cum reiese şi din romanul de succes pe care i l-a consacrat Pierre Benoit, Castelana din Liban. După ce ajunge, la un moment dat, în haremul unei căpetenii arabe, odată cu începutul războiului, Magda se reîntoarce în Franţa, unde va colabora cu Gestapoul, dar se va ocupa şi cu traficul de droguri, arme şi diamante. În cele din urmă, ea devine din executant victimă: în 1948 este ucisă de ultimul ei amant, fost şi el colaborator al Gestapoului.

Finlanda

Perioada interbelică prilejuieşte şi pătrunderea pe "frontul secret" a unor ţări care îşi câştigaseră recent independenţa, cum a fost Finlanda. Aici a acţionat Minna Craucher (1891-1932), agentă pentru URSS (CEKA). Cea care a fost numită "Mata Hari a Finlandei" ţinea un renumit salon la Helsinki, frecventat de artişti, scriitori şi alte personalităţi, ceea ce i-a dat posibilitatea să strângă informaţii pe care le transmitea sovieticilor. În acelaşi timp, Minna era în contact cu poliţia secretă finlandeză pe care a informat-o despre mişcările radicale din Finlanda. Şi ea a murit asasinată.