Ce poate schimba în economie viitoarea Constituţie

Propunerile formulate de preşedintele Traian Băsescu pentru schimbarea Constituţiei ar întări regimul prezidenţial în România şi ar avea un impact major asupra funcţionării economiei.

♦ Una dintre cele mai de impact măsuri ar fi eliminarea din textul Constituţiei în vigoare a sintagmei potrivit căreia "averea dobândită se prezumă a fi licită". La adăpostul acestei prevederi au fost situaţii în care justiţia nu a putut pedepsi abuzuri, cazuri în care foşti miniştri sau înalţi funcţionari ai statului nu au putut justifica averi de milioane de euro.

♦ Un alt punct care stârneşte controverse este articolul din proiect care susţine că puterea judecătorească poate să-şi exercite controlul asupra actelor administrative ale autorităţilor, cu excepţia, între altele, a acelora care privesc "politicile fiscale ale Guvernului".

Este o măsură cu claritate ţintită spre ceea ce se întâmplă astăzi când Guvernul trebuie să plătească zeci de milioane de lei în urma proceselor câştigate în instanţe de profesori sau alţi funcţionari, dar ea limitează, spun specialiştii, dreptul cetăţenilor de a se adresa justiţiei. Profesorul de ştiinţe politice Cristian Pârvulescu afirmă chiar că o astfel de măsură în­seamnă, pur şi simplu, încălcarea dreptului cetă­ţeanului de a se apăra de abuzurile, inclusiv finan­ciare, ale statului.

♦ Alte măsuri înscrise în proiectul de modificare a Constituţiei derivă din condiţia României de membru al UE şi din ultimele decizii ale Consiliului European referitoare la controlul financiar. Astfel, bugetul de stat ar urma să aibă Ok-ul Bruxelles-ului înainte de a fi pus în practică, deficitul bugetar ar urma să fie limitat prin Constituţie la 3% din PIB, iar datoria publică la 60% din PIB - acestea sunt, de altfel, două din criteriile de la Maastricht puse membrilor eurozonei. Economistul-şef al Raiffeisen Bank România Ionuţ Dumitru crede că astfel de măsuri ar fi un pas important în asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice, însă trebuie prevăzute, spune el, şi măsuri de ajustare în cazul în care aceste limte nu pot fi atinse

♦ Proiectul viitoarei Constituţii elaborat de consilierii preşedintelui ar urma să desfiinţeze imunitatea parlamentară, dar şi să oblige magistraţii să răspundă pentru erorile judiciare pe care le fac.

♦ Guvernului i se limitează numărul de acte normative pe care le poate da într-o sesiune parlamentară. În schimb, puterile şefului statului cresc: el rămâne cu imunitate, pro­pune premierul care nu mai poate face o remaniere înainte de a discuta cu şeful statului, poate dizolva Parlamentul mai uşor, convoacă referendumul - lucruri care, în opinia lui Pâr­vulescu, vor transforma România într-un stat prezidenţial.

Opoziţia a respins ieri cu furie proiectul preşedintelui.