Chinezii cumpara tot ce prind în Europa. Wall Street Journal afirma ca au facut achizitii de 30 miliarde eurompanii în UE
Frenezia cu care companiile chineze fac achiziţii în Europa îi îngrijorează pe unii politicieni, care cer introducerea unor legi prin care să poată bloca achiziţiile unor companii considerate strategice, aşa cum fac americanii.
În cea mai recentă afacere, producătorul chinez de computere personale Lenovo a acceptat să cumpere 37% din Medion, o companie germană de computere şi electrocasnice, şi va lansa o ofertă pentru a prelua îndeajuns de multe acţiuni pentru a câştiga controlul, scrie Wall Street Journal.
Unele achiziţii, precum preluarea de anul trecut a Volvo de către Zhejiang Geelz Holding de la Ford, fac vâlvă în presă, însă multe achiziţii au ca obiect companii mici, de la producători de ţigarete din Cehia la producători farma din Olanda şi de masă lemnoasă din Marea Britanie.
Potrivit Băncii Mondiale, China, cel mai mare exportator al lumii, a reuşit să pună deoparte economii de 2.700 miliarde de dolari în 2009, fonduri care s-ar putea majora de şase ori în următorii zece ani, perioadă pentru care analiştii anticipează creşterea numărului de preluări de afaceri străine de către companii chineze. Planul cincinal al Beijingului aprobat în martie prevede stabilirea "de reţele de vânzări internaţionale".
Firma de consultanţă americană Rhodium Group estimează
investiţii de peste 1.000 de miliarde de dolari ce urmează a fi
făcute de China în străinătate între 2011 şi 2020. Companiile
chineze sunt interesate tot mai mult de oportunităţile de pe
pieţele mature, ceea ce se adaugă apetitului lor recunoscut pentru
resurse naturale, menţionează firma. Aceste preferinţe pun Uniunea
Europeană în centrul atenţiei cumpărătorilor chinezi, atraşi de
miile de producători şi vânzători de produse variind de la maşini
la sticlă. Piaţa celor 27 de ţări este cea mai bogată din lume din
punctul de vedere al producţiei economice.
Preferă Europa, nu Statele Unite
O treime dintr-o serie de 3.000 de companii chineze chestionate în 2009 de guvern au anunţat că au investit pe pieţele membrilor comunităţii europene, comparativ cu 28% care au indicat SUA ca ţintă a investiţiilor lor.
În general, investiţiile chineze sunt bine privite în Europa, constituind o sursă de capital, dar în unele cazuri au provocat tensiuni. Comisarul european al industriei Antonio Tajani şi unii oficiali ai statelor sudice, precum Spania, Italia şi Franţa, au declarat că sunt îngrijoraţi că scopul achiziţiilor companiilor chineze este insuşirea tehnologiei europene.
Unul dintre motivele pentru care investitorii chinezi preferă Europa este că, spre deosebire de SUA, unde autorităţile pot bloca înţelegerile care implică investiţii directe străine pe temeiuri de siguranţă naţională, structurile de control europene nu au puteri asupra banilor cu care sunt cumpărate afacerile.
Investiţiile chineze fac obiectul unor dezbateri intense în UE. Comisarul Tajani ar vrea ca Uniunea să aibă puterea de a bloca investiţiile şi a sugerat înfiinţarea unui organism care să analizeze aceste afaceri.
"Trebuie să te asiguri că locuinţa ta nu poate lua foc înainte ca incendiul să se producă. Vrem să fim siguri cine investeşte în Europa şi de ce", a spus oficialul.
Eşec în Polonia pentru o companie chineză
Grupul chinez COVEC a anunţat că a renunţat la contractul prin care trebuia să construiască două secţiuni ale autostrăzii A2, între Varşovia şi Lodz. Construcţiile la A2 au fost întrerupte anul trecut când subcontractorii au îngheţat lucrul în semn de protest pentru că nu şi-au primit banii de la constructorul chinez. Autorităţile polone au trimis un ultimatum chinezilor prin care le-au cerut să arate cum intenţionează să finalizeze construcţiile. Grupul a anunţat că a pus capăt contractului cu Polonia, dar că este dispus să continue lucrările dacă îi sunt acceptate condiţii noi. Dacă autorităţile polone sunt forţate să rezilieze contractul, vor cere grupului chinez despăgubiri de 187 de milioane de euro.