Gigantul Poşta Română, compania care ajunge până în ultimul cătun, secătuită de PDL în ultimii doi ani, a acumulat pierderi de 72 milioane euro
Autor:
Mirabela Tiron
07.06.2011
Compania de stat Poşta Română a finalizat anul trecut cu
pierderi de 29 mil. euro, la o cifră de afaceri de 327 milioane de
euro, după ce anul anterior îl încheia pe pierderi de 43 mil. euro,
potrivit oficialilor companiei.
Mai mult, nici în primul trimestru din acest an compania nu a
reuşit să iasă de pe pierderi, acestea ridicându-se la 14,8 mil.
lei (3,5 mil. euro), similare cu cele din aceeaşi perioadă a anului
trecut. Cifra de afaceri s-a redus cu 8%, până la 80 mil. euro.
Dacă în ultimii zece ani companiile private de pe piaţa de
curierat şi-au majorat profiturile, operatorul de servicii poştale
a trecut pe pierderi uriaşe din 2009, sub conducerea unor şefi
numiţi de către miniştrii pedelişti (Gabriel Sandu şi Valerian
Vreme).
Ministerul Comunicaţiilor deţine 75% din acţiunile Poştei,
controlând şase dintre cele nouă mandate ale Consiliului de
Administraţie şi aprobând numirea directorului general.
Rezultatele dezastruoase ale Poştei din ultimii doi ani sunt o
oglindă a administrării deficitare, dar şi a manierei discreţionare
în care miniştrii comunicaţiilor şi-au numit rudele sau foştii
parteneri de afaceri în posturi-cheie. Valerian Vreme (PD-L),
ministrul comunicaţiilor, îl instalase pe Ionuţ Gogu, 31 de ani,
partener de afaceri cu Mioara Vreme - soţia demnitarului într-o
firmă care face afaceri cu statul, în Consiliul de Administraţie al
Poştei, unde ocupă funcţia de administrator. Gogu a fost imediat
retras din CA-ul Poştei după un articol publicat în ZF.
Poşta Română este singura poştă din Europa care nu are un sistem
contabil centralizat, un centru de sortare şi care funcţionează
după instrucţiunile din 1952. Dacă la oficiile poştale ale
companiei naţionale încă se formează cozi, iar clienţii trebuie să
interacţioneze cu reprezentantul poştei printr-un geam, la oficiile
poştei din Franţa sau ale celei din Italia "epoca ghişeelor cu
geamuri" a fost depăşită încă din anii '90.
Din consiliul de administraţie al Poştei Române fac parte
Adrian Cighi, Paul Rusu, Radu Bogdan Savonea, Dragoş George
Bogdan, Ionuţ Cristian Negrescu, Nicolae Gabriel Cioacă, Sorin
Munteanu, potrivit datelor de pe site-ul companiei.
"Pentru ca un business în curierat să se dezvolte este nevoie
de investiţii în infrastructură, în centre de sortare (benzi pentru
plicuri şi colete), servicii de urmărire a expediţiilor prin care
clientul să ştie unde se află coletul sau plicul trimis. La Fan
Courier am implementat toate aceste măsuri. Mai mult, pentru
comoditatea clientului oferim servicii door to door (coletul este
trimis chiar acasă la client), dar şi livrare rapidă în 24 de
ore", a declarat Adrian Mihai, unul dintre cei trei acţionari ai
companiei de curierat Fan Courier, cu afaceri de 45 mil. euro
anul trecut.
Proprietarii aşteaptă creşterea businessului cu 10% anul
acesta. Pentru asigurarea dezvoltării businessului, Adrian Mihai
spune că a adaptat serviciile companiei la nevoile clienţilor, era
vitezei solicitând servicii precum aducerea coletului direct
acasă, pentru evitarea deplasării la un oficiu, aşa cum se
întâmplă în prezent la Poştă.
În loc să facă investiţii în centre de sortare, sisteme
informatice şi modernizarea oficiiilor, Poşta Română a încheiat
contracte de milioane de euro în timpul mandatului lui Dan Mihai
Toader, pus sub învinuire de DNA, într-un dosar referitor la
asocierea Poştei Române cu un grup de firme în vederea realizării
unui proiect imobiliar pe Calea Victoriei din Bucureşti. Dan Mihai
Toader a fost numit la conducerea companiei de către ministrul
comunicaţiilor Szolt Nagy (UDMR) în 2005, anchetat de asemenea de
DNA.
În 2009, Toader a fost înlocuit de Marius Vătavu, care a fost
schimbat în septembrie cu Tudor Gabriel Bohâlţeanu, fost
vicepreşedinte al băncii de stat Eximbank, numit de către ministrul
comunicaţiilor Gabriel Sandu. După ce Bohâlţeanu şi-a dat demisia,
a fost adus la conducere Daniel Neagoe.
Managementul defectuos a dus la mărirea cheltuielilor Poştei
şi implicit la trecerea pe pierderi. Semnarea unor contracte de
achiziţii de peste 300 mil. euro în urmă cu doi-trei ani este doar
una din cauzele ce stau la baza situaţiei financiare actuale a
Poştei Române.
În urmă cu trei ani, Poşta Română a încheiat un contract de
44,8 mil. euro cu compania aeriană Blue Air pentru servicii de
transport aerian. Un alt contract este cel semnat cu firmele UTI
Facility Management şi Romprest, în valoare de 41 mil. euro, în
urma căruia se vor furniza servicii de curăţenie, mentenanţă şi
întreţinere a clădirilor şi instalaţiilor pentru o perioadă de
patru ani. Mai mult, compania a încheiat un contract de leasing în
valoare de 19,8 mil. euro cu Porsche Mobility pentru 727 de
maşini.