Emoţia unei ratări amânate/ de Stelian Ţurlea

Autor: Stelian Turlea 08.06.2011

Eugen Şerbănescu

După-amiază cu o nimfomană pe vârful muntelui Parâng

Editura Polirom

"După-amiază cu o nimfomană", apărut în urmă cu câţiva ani, a avut darul să contrarieze, a şocat prin adevărurile exprimate. Alcătuită în forma unui monolog, era o uimitoare mărturisire picantă, erotică, povestea senzaţională a unei femei cu o vastă experienţă, în care foarte mulţi au dorit să găsească un roman cu cheie. Succesul a fost pe măsură, drept care, azi, ne aflăm în faţa romanului îmbogăţit, întâi în titlu, apoi cu un enorm eseu despre România post-comunistă, care împarte aproape jumătate din paginile cărţii efectiv în două, fiecare text obligând la lectură atentă şi separată. Din acest motiv, e o carte greu de citit, dar despre care criticul Dan Cristea spune că ne oferă "o Românie pe înţelesul tuturor".

Felix J. Palma

Harta timpului

Editura Trei

Traducere din spaniolă şi note de Ana-Maria Tamaş. Un amestec de ficţiune istorică, SF, fantasy istoric, steampunk, roman de dragoste, metaficţiune, thriller şi biografie. Acţiunea se petrece la Londra, la sfârşitul secolului al XIX-lea. Nenumăratele invenţii din epocă îl fac pe om să creadă că ştiinţa este în stare să atingă imposibilul. Claire Haggerty doreşte să călătorească în anul 2000, unde îşi va găsi sufletul pereche. Alt erou vrea, dimpotrivă, să călătorească în trecut pentru a-şi salva iubita de la moarte. Cartea este plină de aventuri şi are o intrigă ameţitoare. Multe personaje care au existat în realitate, cum ar fi H.G.Wells sau Bram Stoker, sunt personaje ale romanului.



Witold Gombrowicz

Jurnal

Vol 1, 1953-1956

Editura RAO

Traducere din limba polonă de Olga Zaicik şi Cristina Godun. "Considerat drept capodopera sa incontestabilă, Jurnalul seduce prin temele sale, toate aparţinând celor mai disputate probleme. Jurnalul este cu o rară obstinaţie istoria devenirii lui Gombrowicz, care se demască pentru a se făuri necontenit sub ochii cititiorilor săi. Scriitorul este aşa cum şi-a propus singurul şi principalul personaj al Jurnalului său... Jurnalul aduce lumină în ceea ce priveşte atitudinea agresivă, ironia, sarcasmul pe care Gombrowicz le-a avut... însingurarea sa rămânând trăsătura psihologică principală." (Olga Zaicik)



Mirela Stănciulescu

Emoţia

Editura Humanitas

Al treilea roman al autoarei la care, spune ea, ar fi avut nouă versiuni. Cartea a fost lansată la Tîrgul Bookfest de doi importanţi critici literari, amândoi elogiind-o pentru felul în care este scrisă şi pentru subiectul tulburător deopotrivă, în răspăr cu literatura minimalistă a modei. În mare, este vorba despre o adolescentă atrasă de literatură şi de frumos, care visează să devină scriitoare, dar care sfârşeşte prin a deveni o femeie anonimă care a uitat cu totul de visele ei. Dar care, la un moment dat, retrăieşte emoţiile din adolescenţă şi face imposibilul pentru a redeveni ea însăşi. Un portret în care ar trebui să se recunoască extrem de mulţi dintre noi.

Philip Hensher

Îngăduinţa Nordului

Editura Leda

Traducere din limba engleză şi note de Iulia Arsintescu. Philip Hensher a fost inclus în 2003 de faimoasa revistă Granta în topul celor mai buni 20 de tineri romancieri britanici. Cartea de acum este din 2008. Este de-a dreptul descurajantă prin dimensiuni - are aproape 1.000 de pagini - dar a fost nominalizată la Man Booker Prize 2008 şi Commonwealth Writers Prize 2009. Hensher urmăreşte în detaliu evoluţia unui grup de vecini de-a lungul unei generaţii. "O poveste scrisă în minunatul stil clasic - spunea New Stateman -, despre două familii, începând din 1974 şi întinzându-se pe două decenii... Henscher este sclipitor în prezentarea detaliilor."


Ned Orson

Arhipelagul

Editura Paralela 45

În prima clipă mi-am spus: iată o carte căreia, din păcate, editura nu i-a semnalat traducătorul. Păcat, pentru că a fost remarcabil efortul acestuia de a traduce un roman dificil. Dar, navigând pe net am aflat informatii despre autor, am descoperit că Ned Orson este, de fapt, un autor român (pseudonimul lui Florin Istrate) care, din motive de "marketing", a ales acest nume străin cu care şi-a semnat romanul, a cărui acţiune se petrece în veacul al şaptesprezecelea, în perioada în care olandezii se angajau în comerţul cu mirodenii din Asia şi puneau bazele Companiei olandeze a Indiilor de Est. O carte care, cel puţin la târgul Gaudeamus de astă-toamnă, s-a vândut foarte bine.