De ce nu se mai dă examen de admitere la ASE: "Părinţii nu mai au bani de meditaţii"

Decizia conducerii Academiei de Studii Economice (ASE) de a renunţa la examenul de admitere pentru absolvenţii de bacalaureat începând cu anul acesta a fost o consecinţă a scăderii veniturilor părinţilor, care nu aveau bani să-şi trimită copiii la meditaţii, este de părere Viorel Lefter, prorector al instituţiei. ASE era singura universitate de business care mai tria prin examen de admitere absolvenţii de bacalaureat.

"Trebuie să fim realişti cu ce se întâmplă pe piaţă. Fără să fac nominalizări, a fost un caz în care o facultate de administrarea afacerilor de la o universitate de stat a avut 200 de locuri şi 2.000 de candidaţi. I-am întrebat pe mulţi dintre ei: «Care a fost raţiunea pentru care s-au dus la acea facultate?». Şi au motivat că s-au dus acolo pentru că nu se mai dădea examen", a spus Lefter.

Deşi decizia conducerii ASE a fost luată anul trecut şi va fi implementată începând cu anul acesta, încă din 2009 s-au resimţit efectele pe care le-a avut faptul că adminterea la Facultatea de administraţie şi afaceri din cadrul Universităţii din Bucureşti se făcea pe bază de concurs de dosare, şi nu pe examen. La această facultate au existat la acea vreme 16 candidaţi pe loc. Comparativ, în acelaşi an cele mai căutate facultăţi din cadrul ASE (Finanţe-bănci, Relaţii internaţionale şi Administraţie publică) aveau un număr maxim de 3 candidaţi pe loc. "Cine voia să dea examen de admitere la ASE trebuia să ştie matematică, iar uneori erau subiecte la această disciplină mai grele decât cele de la Politehnică. Pe cale de consecinţă, candidaţii trebuia să facă meditaţii, iar scăderea veniturilor obţinute de membrii familiei a condus la o situaţie în care mulţi nu-şi mai permiteau să facă meditaţii. Pe de altă parte, efectivul de absolvenţi de liceu a scăzut din cauza curbei demografice, iar un alt motiv este reprezentat de migraţie", a mai spus Lefter, prezent săptămâna trecută la un eveniment organizat de ASE şi firma de audit şi consultanţă KPMG România. El a spus că multe familii de români au început să plece în străinătate şi să-şi ia şi copiii, pe care îi înscriu la şcolile din ţara în care lucrează.

Faptul că românii pleacă împreună cu familia la muncă în străinătate este susţinut şi de un studiu recent al Fundaţiei Soros, care a relevat că peste 60% din cei care lucrează în străinătate sunt căsătoriţi şi lucrează împreună în ţara de destinaţie.

Prorectorul ASE spune însă că admitere se face în continuare, numai că s-a schimbat procedura, iar admiterea pe baza rezultatelor din liceu este o tendinţă care se reflectă şi la nivel internaţional.

"În Franţa, orice tânăr care are bacalaureatul (un bacalaureat serios însă, la fel cum sper că este şi în România) se poate înscrie la universitate. Cu ce era mai bun unul care intra cu o medie mare la buget după ce se «droga» serios cu matematică şi care avea rezultate slabe după primul an de facultate? Dovada o reprezintă reclasificările buget- taxă din fiecare an, prin care mulţi din cei care au intrat la taxă, pentru că nu au avut bani de meditaţii sau din diverse alte motive, trec la buget începând cu anul II".

Lefter a precizat că selecţia absolvenţilor trebuie să se facă în prezent pe par­cursul facultăţii şi nu la admitere.

Universităţile de stat încasează anual peste 3,2 milioane de euro din taxele de înscriere la facultate, potrivit unui calcul al ZF care ia în considerare o valoare medie a taxei de înscriere de 150 de lei şi 90.000 de candidaţi la concursurile de admitere. Suma ar putea fi însă mult mai mare, având în vedere că, în general, absolvenţii de bacalaureat se înscriu la mai multe facultăţi pentru a-şi maximiza şansele de admitere.

În 2009, ASE a încasat din taxele de înscriere la cele 11 facultăţi aproape 390.000 de euro, în timp ce Universitatea din Bucureşti, care are 23 de facultăţi, a încasat din taxele de înscriere aproape 600.000 de euro. Chiar dacă are mai multe facultăţi, universitatea din Bucureşti are aproximativ acelaşi număr de locuri disponibile ca ASE pentru anul I - aproximativ 5.000.

În altă ordine de idei, prorectorul ASE vorbeşte despre o dilemă cu care se confruntă în prezent studenţii săi:

"Faptul că piaţa muncii le solicită experienţă la absolvire, iar noua lege a învăţământului solicită o frecvenţă sporită la cursuri, ei sunt într-o dilemă serioasă pentru că nu ştiu dacă să se angajeze sau nu. Cert este că în domeniul pe care îl predau, management şi managementul resurselor umane, îi simt mult mai motivaţi. Sunt mai motivaţi să înveţe, să aibă ceva argumente atunci când se duc să se angajeze", a explicat Lefter.

ASE desfăşoară în prezent o serie de studii prin care să afle care este rata de angajare a absolvenţilor în domeniul în care au studiat, în vederea îmbunătăţirii calităţii programelor de studii în raport cu cerinţele de pe piaţa muncii. "Există preocupări serioase în ceea ce priveşte monitorizarea absolvenţilor la nivel internaţional. La Oxford University, spre exemplu, rata de angajare a absolvenţilor depăşeşte 90% în primele şase luni de la absolvire. În Olanda, la fiecare 5 ani se face o evaluare a unui program de studiu sau a unei specializări, iar dacă 50% din absolvenţi sunt angajaţi în alte domenii decât profilul programului de studii, se consideră că programul respectiv nu are cerere pe piaţă şi ca atare încetează suportul financiar pentru acesta", a mai spus Lefter.

Printre cei mai mari angajatori locali ai absolvenţilor de ASE sunt băncile, iar prorectorul ASE estimează că cel puţin 15% din cei peste 9.000 de angajaţi ai BRD Groupe Société Générale sunt absolvenţi de ASE. Şi studenţii lucrează încă din timpul facultăţii. Reprezentanţii ASE au spus anterior că peste 35% din studenţi lucrează pe salarii începând de la 300 de euro net.

Profesorul a mai adăugat că este posibil ca admiterea pentru programul de masterat să se amâne în acest an până în luna septembrie (după ce în anii anteriori se desfăşura în luna iulie), după ce are loc clasificarea univer­sităţilor din România.

În cadrul ASE, care şcolarizează peste 34.000 de studenţi la toate formele de învăţă­mânt (licenţă, masterat şi doctorat), lucrează aproximativ 800 de cadre didactice.