România a devenit paradis pentru eoliene, dar fără o fabrică autohtonă de turbine 75% din bani pleacă la producătorii străini de mori de vânt

Autor: Roxana Petrescu 15.06.2011

La finalul acestui an, România ar putea avea parcuri eoliene instalate de circa 1.000 MW, echivalentul în capacitate a unui reactor şi jumătate al centralei de la Cernavodă şi a unor investiţii de peste 1,5 miliarde de euro. Cu toate acestea, peste 75% din valoarea acestor investiţii se va regăsi în conturile marilor companii producătoare de turbine eoliene, niciunul dintre giganţii internaţionali precum Vestas (Danemarca), GE (SUA) sau Siemens (Germania) neavând fabrici în România pentru "morile de vânt" uriaşe. Intenţiile nu lipsesc însă.

"La nivelul grupului se face o monitorizare la nivelul regiunii pentru realizarea unei fabrici de turnuri de turbină. Decizia se va lua cât de curând, iar în afară de România, grupul analizează şi alte pieţe precum Ucraina, Rusia sau Turcia", spune Cătălina Dragomir, director de vânzări pentru România al Vestas, liderul mondial al tehnologiei pentru parcuri eoliene. Dragomir nu a precizat la cât s-ar putea ridica această investiţie şi nici când va fi luată concret o decizie în acest sens.

Vestas a ajuns anul trecut la afaceri de aproape 7 miliarde de euro, cel mai important investitor cu care lucrează în prezent în România fiind Energias de Portugal, firmă pentru care va livra 76 de turbine de câte 3 MW fiecare.

"Acum am montat în România 250 MW, iar până la finalul anului se vor mai adăuga încă 150-200 MW", a mai spus Dragomir. Preţul unui MW de capacitate se ridică la circa 1,5-1,8 milioane de euro.

La rândul său, Dana Duică, directorul executiv al Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană (AREE), spune că în prezent au fost exprimate două intenţii din partea unor investitori pentru realizarea unor unităţi de producere a turbinelor eoliene, fără a preciza însă numele companiilor în cauză.

Pe de altă parte însă, firmele care produc materia primă necesară pentru construcţia unei turbine eoliene, aşa cum sunt producătorii de oţel, spun că nu este obligatoriu ca în România să fie deschis un greenfield de turbine, dar că firmele locale trebuie promovate astfel încât să ajungă să lucreze cu companiile străine specializate în echipament eolian.

"Noi livrăm acum la export oţel pentru subcontractori care lucrează cu producătorii de turbine eoliene, dar normal că ne-ar avantaja o unitate de producţie în România. Ne-ar creşte veniturile. Nu este însă absolut obligatoriu ca România să aibă un greenfield de producţie de turbine eoliene, existând şi varianta încheierii de parteneriate. Trebuie să promovăm procesatorii, să ajungă să încheie astfel de par­teneriate", spune Bogdan Ifrim, sales ma­na­ger în cadrul ArcelorMittal FCE România.

Potrivit acestuia, chiar şi în şantierele navale s-ar putea construi turnuri pentru turbinele eoliene, componentă care ajunge să măsoare chiar şi 100 de metri înălţime.

"O parte din şantier ar putea fi ajustată cu anumite investiţii astfel încât să poată realiza această componentă", este de părere Ifrim.

Energia eoliană a devenit încă de anul trecut cel mai fierbinte domeniu în ceea ce priveşte investiţiile noi realizate sau interesul atras din partea unor investitori străini de talie mare. Potrivit datelor existente, în acest domeniu s-a investit în mai puţin de doi ani de zile peste un miliard de euro, fiind la momentul actual montaţi 550 MW. "AREE estimează că la finele acestui an România ar putea ajunge să aibă o capacitate instalată de producţie de energie eoliană de 1.000 MW, adică echivalentul unui reactor şi jumătate de la centrala nucleară de la Cernavodă. Pentru 2012 planurile actuale arată că vor exista instalaţii eoliene însumând 2.000 MW", se arată în datele Asociaţiei, care are ca membri companii precum CEZ (Cehia), GDF SUEZ, Energias de Portugal, Vestas sau case de avocatură.

Singura piedică majoră care există în acest moment este faptul că legea care sprijină investiţiile în energie verde, Legea 220/2008, nu se aplică încă, deşi a fost publicată de aproape trei ani în Monitorul Oficial. Din vara acestui an însă, România ar putea avea o lege funcţională, avizul favorabil al Comisiei Europene fiind aşteptat la începutul lunii august. "Anul acesta este unul decisiv în ceea ce priveşte proiectele eoliene. Avem proiecte de 2.000 MW în diferite stadii de dezvoltare. Am avut de la începutul anului sute de întâlniri cu investitori interesaţi. Toată lumea vrea să cumpere, dar nimeni nu încheie tranzacţia fără certitudinea aplicării legii", spune Sebastian Enache, director general al Wind Power Energy, companie care face parte din grupul Monsson.