După Grecia urmează din nou Irlanda sau Portugalia?

Eşecul europenilor de a se pune rapid de acord cu privire la noul pachet de salvare a Greciei trimite unde de şoc pe pieţele financiare şi pe burse, iar posibilitatea ca zona euro să treacă printr-un eveniment la fel de devastator precum falimentul băncii americane de investiţii Lehman Brothers este tot mai mare, scrie Bloomberg.

Dar presupunând că liderii euro­peni vor ajunge la un compromis şi vor trage Grecia de pe marginea prăpastiei în ultima clipă, se vor linişti apele pe continent sau va urma o a doua salvare a Irlandei sau a Portugaliei?

Irlanda a fost cea de-a doua ţară din zona euro care a apelat la ajutor extern şi a luat în noiembrie de la UE şi FMI 67,5 mld. euro din cauza siste­mului bancar aflat la un pas de colaps. Portugalia a ajuns la un acord asupra unui program de salvare de 78 mld. euro din cauza stării precare în care se afla economia, erodată de pierderea constantă a competitivităţii. "Cuvântul-cheie este contagiunea, şi este greu de făcut un cordon sanitar în jurul Greciei", a spus Daniel Dăianu, profesor de economie şi fost ministru de finanţe al României. "Dacă soluţia pentru Grecia nu va preveni contaminarea, se vor crea presiuni asupra altor state europene, ceea ce va complica situaţia băncilor. Acestea s-ar putea confrunta cu o criză de lichiditate. În condiţiile în care UE nu dispune de instrumente pentru îngrădirea unei astfel de crize, BCE va trebui să intervină."

Următorul candidat, Irlanda?

În aprilie, Donal Donovan, fost director adjunct al FMI până în 2005, a avertizat că este puţin probabil ca Irlanda să recapete controlul finanţelor până în 2013, când ajunge la termen înţelegerea cu UE şi FMI, iar Dublinul va fi forţat să ceară un al doilea ajutor. Donovan crede că restructurarea datoriilor suverane va face parte din noul pachet, potrivit The Guardian.

"Nu cred că sunt mari şanse ca Irlanda să revină pe pieţe anul viitor. Cred că va trebui mai mult timp… 2013 poate fi o posibilitate, dar cine ştie. Ar însemna un al doilea program de ajutor, fie o extindere a actualului program, fie unul nou", a declarat la sfârşitul lunii mai ministrul transporturilor Leo Varadkar. Bancherii sunt însă mai pesimişti. Harvinder Sian, analist la Royal Bank of Scotland, apreciază că Irlanda va fi suficient de sănătoasă pentru a putea accesa pieţele interna­ţionale ale datoriilor la randamente acceptabile abia în 2018, dacă statul nu intră în incapacitate de plată sau nu cere alt ajutor. În plus, inspirat din discuţiile privind salvarea Greciei, ministrul irlandez al finanţelor a propus la o întâlnire cu FMI împărţirea costurilor salvării a doi mari creditori cu deţinătorii de obligaţiuni.

Doi ani teribili pentru Portugalia

În cazul Portugaliei, pachetul de finanţare a fost stabilit în luna mai pentru o durată de trei ani. El ar da Lisabonei mai mult timp pentru atingerea ţintelor de deficit bugetar. Premierul portughez desemnat Pedro Passos Coleho a avertizat însă că neimplementarea programului convenit cu instituţiile financiare internaţionale va împiedica Portugalia să revină la împrumuturi de pe pieţele financiare în 2013, aşa cum este programat în acord, iar ţara se va confrunta în această situaţie cu o criză similară cu cea a Greciei. El a mai subliniat că Portugalia urmează să treacă prin "doi ani teribili" de recesiune profundă şi şomaj record înainte de a reveni pe creştere economică.

Fondul de salvare ar trebui dublat

Deşi puţine detalii ale întâlnirilor dintre liderii europeni ies la iveală, din unele declaraţii se poate înţelege că în spatele uşilor închise figurile marcante ale Europei se aşteaptă ca salvarea Greciei să nu fie episodul final al crizei care, conform unor economişti, pune în pericol chiar existenţa euro. Astfel, Nout Wellink, membru al conducerii Băncii Centrale Eu­ropene (BCE), a declarat că un nou ajutor pentru Gre­cia va presupune atât de multe incertitudini şi riscuri, încât va fi necesară dublarea la 1.500 de miliarde de euro a fondului de salvare de urgenţă al zonei euro pentru a putea fi acoperite riscurile de contaminare, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.


PE SCURT

Compromis temporar

UE şi FMI au ajuns la un acord care va permite Greciei să evite temporar intrarea în incapacitate de plată prin primirea unei tranşe de 12 miliarde euro, scrie Financial Times. Înţelegerea cu FMI permite creditorilor oficiali ai Greciei să elibereze tranşa chiar în lipsa unui acord pentru un nou pachet de finanţare pentru statul elen, a declarat comisarul european pentru afaceri economice Olli Rehn. FMI a insistat mai mult timp că nu poate elibera contribuţia lui de 3,3 miliarde de euro la această tranşă dacă nu este stabilit un al doilea program de salvare pentru Grecia.

Nemţii fac concesii

Germania rămâne determinată să obţină o contribuţie "substanţială şi cuantificabilă" din partea deţinătorilor privaţi de obligaţiuni greceşti la orice nou pachet de salvare pentru Grecia, dar nu mai insistă asupra unui singur mod în care acest obiectiv să fie atins, au declarat oficiali din Berlin citaţi de Financial Times.

Contagiunea atinge şi sectorul corporate

Temerile investitorilor cauzate de haosul în care se află Grecia începe să afecteze pe lângă sectorul bancar şi piaţa obligaţiunilor companiilor nonfinanciare din statele cu probleme, precum Portugal Telecom, potrivit The Wall Street Journal.

"Presimţiri rele" în legătură cu viitorul Greciei şi al zonei euro

Comisarii europeni au "presimţiri rele" în legătură cu Grecia şi viitorul zonei euro, sugerează o prezentare a unei întâlniri recente a acestor oficiali, obţinută de BBC News. Prezentarea a fost scrisă de un oficial care a participat la o întâlnire a comisarilor organizată la Bruxelles şi reprezintă un răspuns la eşecul de marţi al miniştrilor de finanţe din zona euro de a ajunge la un compromis în privinţa modului în care investitorii privaţi ar trebui implicaţi într-un nou program de salvare pentru Grecia.

Preţul asigurărilor împotriva falimentului este la valori record

Costurile asigurării datoriilor greceşti, portugheze şi irlandeze împotriva defaultului au urcat la niveluri record din cauza îngrijorărilor că criza deficitelor bugetare din Europa se intensifică. CDS-urile pentru Grecia au crescut cu 129 de puncte de bază, la 18,99%, cele pentru Irlanda au avansat cu 50 de puncte de bază la 8,16%. În cazul Portugaliei, creşterea a fost de 40 de puncte de bază, la 8,37%. Investitorii pariază pe faptul că Grecia va intra în incapacitate de plată dacă nu va reuşi să adopte măsurile de austeritate necesare primirii de ajutor din partea FMI şi UE, scrie Bloomberg.