Transporturile modernizează gara din Giurgiu, dar calea ferată Bucureşti-Giurgiu este întreruptă de şase ani
De şase ani, legătura directă pe calea ferată dintre Bucureşti şi Giurgiu este întreruptă, după ce podul de peste râul Argeş, din apropierea localităţii Grădiştea, s-a prăbuşit. Cu toate acestea, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a decis la începutul anului să modernizeze gara din Giurgiu cu 3,4 milioane de euro, deşi doar 12 trenuri mai circulă prin această gară zilnic. Despre repararea podului de la Grădiştea însă acelaşi minister a uitat.
Pe de altă parte, primarii din comunele tranzitate de calea ferată Bucureşti-Giurgiu susţin că podul de la Grădiştea nu este reparat pentru a stimula în continuare transportul auto.
"Probabil că acest lucru s-a şi vrut, altfel nu se explică faptul că nu se repară podul de la Grădiştea. Traficul ar trebui reluat pe calea ferată Bucureşti-Giurgiu, dacă nu prin prisma faptului că este importantă din punct de vedere economic, măcar din considerente istorice (Bucureşti-Giurgiu este cea mai veche cale ferată din România - n.red.)", spune Ionel Moroacă, primarul comunei Daia, cu o populaţie de circa 3.000 de locuitori, una dintre localităţile tranzitate de calea ferată Bucureşti-Giurgiu. "Impactul asupra locuitorilor din Daia este clar nefast, pentru că de aici oamenii merg la lucru în Giurgiu sau Bucureşti şi foloseau anterior foarte mult transportul feroviar. Acum stau fie pe marginea drumului, la ocazii, fie merg cu microbuzul sau autocarul". Edilul susţine de asemenea că transportatorii auto care merg către Bucureşti "au umflat preţurile, nemaiavând concurenţă". Câteva sute de locuitori din Daia fac naveta către Bucureşti sau Giurgiu zilnic.
Există însă şi comune pentru care calea ferată pare să nu aibă o importanţă chiar atât de mare. "Nu ne-a afectat prea mult sistarea traficului feroviar, pentru că nu mai avem chiar atât de mulţi navetişti ca pe vremuri. Nu am mai auzit nimic în ultima vreme că se va repara podul de la Grădiştea, nici măcar discuţii la nivel local pe tema asta", a declarat Matei Gheorghe Iuga, secretar al comunei Mihai Bravu, o localitate situată la 3,5 kilometri de calea ferată Bucureşti-Giurgiu.
Ultima oară când s-a vorbit de repararea podului de la Grădiştea a fost în mandatul lui Ludovic Orban, în 2008, când acesta a promis că îl va reface, lucru care nu s-a întâmplat însă. CFR nu a răspuns până la închiderea ediţiei la solicitarea ZF cu privire la ce se va întâmpla cu podul de la Grădiştea, în timp ce Anca Boagiu, ministrul transporturilor, nu a putut fi contactată ieri.
La începutul lunii iunie, inginerii feroviari şi oficialii Asociaţiei Generale a Inginerilor din România (AGIR) au criticat situaţia de pe calea ferată Bucureşti-Giurgiu, arătând că infrastructura din România ultimilor 20 de ani este dramatică din cauza dezinteresului Guvernului, în condiţiile în care nu există o strategie coerentă, iar infrastructura feroviară rămâne slab finanţată. Căile ferate române primesc de la buget mai puţine subvenţii decât administraţia drumurilor, cu toate că tendinţa în Uniunea Europeană este de încurajare a transportului pe calea ferată, mult mai nepoluant şi mai sigur. Anul trecut s-au alocat doar 50 de milioane de lei (12,5 mil. euro) pentru lucrări de reparaţii şi întreţinere a căii ferate, o sumă de cinci ori mai mică decât cea primită pentru drumuri.