Oferta de vânzare a acţiunilor Petrom va fi făcută în iulie, la un preţ „cât mai bun“

Vânzarea de către stat a unui pachet de 9,8% din Petrom, cea mai mare companie românească, se va realiza până la sfârşitul lunii iulie, a anunţat ferm ministrul economiei Ion Ariton. Declaraţia ministrului este surprinzătoare având în vedere că în ultima lună nu au apărut informaţii publice despre stadiul pregătirii celei mai mari oferte de vânzare de acţiuni din ultimii ani.

"Vrem un preţ cât mai bun. Încă nu am stabilit la ce preţ vom vinde", a afirmat la finalul săptămânii trecute Ion Ariton, citat de Mediafax. El a fost prezent la o confeinţă pe tema energiei şi infrastructurii în regiunea Mării Negre organizată la BNR.

Guvernul se aşteaptă să primească cel puţin 600 mil. euro pentru pachetul scos la vânzare, dar pie­ţele de acţiuni sunt extrem de volatile în ultimul timp din cauza problemelor intervenite în Grecia.

La ultimul preţ de vineri de pe Bursă, 0,379 lei/acţiune, valoarea de piaţă a Petrom era de 5 miliarde de euro, ceea ce ar însemna că pachetul de 9,8% valorează 500 mil. euro. Acţiunile Petrom au crescut de la începutul anului de la 0,3350 lei până la 0,46 lei în aprilie pentru ca în ultimul timp să scadă la 0,37 - 0,4 lei. De la începutul anului acţiunile Petrom au crescut cu 13%, în timp ce BET, indicele principal al bursei de la Bucureşti, a crescut cu numai 5%.

Cu toate că, de cel puţin doi ani de zile Guvernul a declarat că vrea să vândă pe Bursă 9,8% din Petrom, procesul a mers extrem de greoi, statul pierzând oportunităţi importante de timp pentru a vinde acţiunile. Maximul înregistrat de acţiunile Petrom, 0,6-0,64 lei, a fost în perioada de vârf a pieţei de capital, în 2007.

Cu toate că an de an Petrom a raportat profituri din ce în ce mai mari, culminând cu un câştig 520 de milioane de euro la afaceri de 4,4 miliarde de euro în 2010, acţiunile nu au crescut în acelaşi ritm.

Pe Bursă se tran­zac­ţionează liber în jur de 9% din acţiunile Petrom, restul fiind în posesia OMV, grupul aus­­triac care deţine 51%, Fon­dul Proprietatea care are 20,1% şi a statului care are acum 20,6%.

De-a lungul timpului, investitorii au cerut statului să vândă din acţiuni pentru a da lichiditate Bursei. Cu toate că ar putea oricând să vândă din pachetul deţinut, Fondul Proprietatea a declarat că el nu vrea să-şi diminueze deţinerea, ci dimpotrivă vrea să cumpere acţiuni Petrom. În schimb, administratorul Fondului Proprietatea, compania de investiţii americană Franklin Templeton cere statului să vândă cât mai repede din acţiunile deţinute. Franklin Templeton prin fondurile americane deţinute chiar cumpără acţiuni Petrom de pe Bursă.

Ministerul Economiei, care în ultimii doi ani şi-a schimbat de două ori ministrul, a ales consorţiul format din Renaissance Capital din Rusia, BT Securities - divizia de brokeraj a Băncii Transilvania, EFG Securities - divizia grupului elen EFG (Bancpost) şi Romcapital - o societate de brokeraj din Timişoara pentru a intermedia vânzarea pachetului de 9,8% pe Bursă.

Conform informaţiilor, până în acest moment consorţiul unde Renaissance are cel mai important cuvânt nu a prezentat Guvernului oficial modalitatea de vânzare şi cât ar putea să obţină.

Pe piaţă sunt două tabere, respectiv unii investitori care cer ca preţul de vânzare al acţiunilor Petrom să fie la un discount faţă de piaţă, în timp ce alţii cer ca preţul să fie cât mai mare întrucât se vinde un pachet important din Petrom, care altfel nu ar putea fi achiziţionat.

La începutul anului exista şi varianta ca OMV, grupul austriac care controlează Petrom, să depună o ofertă. Victor Cazana, şeful OPSPI, divizia din cadrul Ministerului Economiei care se ocupă cu această vânzare, declarase că statul va vinde celui care oferă cel mai mare preţ chiar dacă asta ar însemna ca OMV să preia pachetul. Austriecii au declarat acum o lună că nu vor să participe la acest proces. Pe piaţă se vehiculează însă numele gigantului rus Gazprom că ar fi interesat de acţiunile Petrom, dar până în prezent nu există nicio declaraţie oficială în acest sens.

Toţi investitorii de pe Bursă aşteaptă să vadă acum care este preţul pe care îl cere statul şi care va fi modalitatea de vânzare a acţiunilor, respectiv câte acţiuni vor fi oferite investitorilor mici, de retail, şi ce tranşă va fi rezervată investitorilor mari.