Politicienii europeni se joacă cu răbdarea investitorilor şi cu nervii grecilor

Amânarea de către liderii europeni a acordării unei tranşe de 12 mld. euro fără de care Grecia nu îşi poate plăti datoriile scadente în iulie a pus pe jar investitorii din întreaga lume, bursele europene şi moneda euro scăzând ieri.

Motivul amânării a fost că întreaga Europă vrea garanţii că Atena va plăti preţul austerităţii înainte de a arunca din nou bani în "gaura neagră" a zonei euro, Grecia primind zeci de miliarde de euro de la UE şi FMI în ultimul an, dar neputându-şi respecta promisiunile privind privatizările şi reducerea deficitului bugetar.

Luni, euro s-a depreciat la New York cu 0,5%, până la 1,4241 dolari, prima scădere în ultimele trei zile şi a pierdut teren pentru a patra zi consecutivă în faţa yenului. Bursa de la Londra scăzuse până la jumătatea şedinţei de tranzacţionare cu 0,8%, în timp ce cea de la Paris pierduse 1,26%.

Teama investitorilor că o eventuală intrare a Greciei în incapacitate de plată va aduce dezastru în sistemul bancar european a împins randamentele obligaţiunilor elene aproape de maximele istorice. Nervozitatea pieţelor a pus presiune şi asupra preţului petrolului şi cuprului, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

Miniştrii au anunţat că se aşteaptă ca tranşa parte a împrumutului de 110 miliarde euro aprobat în 2010 de UE şi FMI să fie plătită până la mijlocul lunii iulie. Grecia susţine că are nevoie de aceste fonduri pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.

Oficialii au insistat că acordarea banilor va depinde în primul rând de aprobarea în parlamentul elen de reforme fiscale şi legi care să permită vânzarea activelor de stat. Presiunile miniştrilor vin în contextul în care în Grecia opoziţia la adresa austerităţii ia amploare.

Şefii finanţelor din zona euro au căzut totuşi de acord să creioneze până la începutul lunii iulie cel

de-al doilea program de salvare pentru Grecia, care va include împrumuturi oficiale mai mari şi, pentru prima dată, contribuţia investitorilor privaţi, care îşi vor menţine, probabil, expunerile la Grecia prin achiziţii voluntare de noi obligaţiuni după ce titlurile deja deţinute ajung la scadenţă. Acest al doilea ajutor vine în ciuda faptului că statul elen a ratat cu mult ţintele stabilite în primul program de asistenţă financiară.

Pentru a câştiga colaborarea Băncii Centrale Europene, care se opune oricărei măsuri care ar putea fi interpretată de agenţiile de rating ca fiind default, oficialii au spus că rostogolirea datoriilor greceşti deţinute de sectorul privat va evita chiar şi o intrare selectivă în incapacitate de plată a Greciei. Oficialii europeni nu au oferit detalii cu privire la volumul noului pachet de ajutor sau la participarea sectorului privat, pe care o descriu doar ca fiind "substanţială", aşa cum au decis săptămâna trecută cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy.

Surse oficiale din zona euro au declarat că noul plan va asigura Greciei finanţare până în 2014 şi va totaliza 120 de miliarde de euro: 60 de miliarde de euro în noi împrumuturi UE/FMI, contribuţii de 30 de miliarde de euro de la investitorii privaţi şi 30 de miliarde de euro reprezentând fonduri obţinute din vânzarea activelor statului elen.

Înaintea întâlnirii, ministrul belgian al finanţelor Didier Reynders a declarat că miniştrii ar putea autoriza doar plata a şase miliarde euro din tranşa de 12 miliarde euro. Premierul grec George Papandreou a declarat recent că Grecia are nevoie de un nou ajutor internaţional de o "magnitudine" similară cu a primului program.

Datoria Greciei de 340 de miliarde de euro (peste 150% din PIB) creşte în continuare şi este atât de mare, încât mulţi investitori consideră că planurile UE şi FMI nu vor avea efectele scontate şi că se impun soluţii mai radicale, precum obligarea sectorului privat la suportarea de pierderi masive. De altfel, şeful celui mai mare fond de obligaţiuni din lume, Pimco, apreciază că Europa riscă să piardă mulţi bani pentru nimic dacă pompează în continuare miliarde în economia elenă.

Miniştrii de finanţe s-au reunit din nou luni, dar până la încheierea ediţiei nu au ieşit cu declaraţii.

Investitorii se tem că băncile europene nu au acumulat suficient capital sau nu au redus îndeajuns expunerea la active cu risc pentru a face faţă efectului de contagiune care ar urma unui default al statului elen, scrie Bloomberg.

Creditorii europeni şi-au redus anul trecut expunerea faţă de Grecia cu 30%, la 136,3 miliarde de dolari, însă deţin active de aproape 2.000 de miliarde de dolari legate de Portugalia, Irlanda, Spania şi Italia, ceea face ca băncile să fie vulnerabile în cazul în care criza se propagă în afara Greciei.

"Problema datoriilor greceşti are cu siguranţă potenţialul de a aduce dezastru în sectorul bancar european. Imaginea intrării Greciei în incapacitate de plată şi a ramificaţiilor unui astfel de eveniment este prea înfiorătoare pentru Europa şi sistemul bancar din regiune pentru a putea fi privită acum", a afirmat Neil Philips, manager de fonduri la BlueBay Asset Management.

Nemţii dau înapoi şi nu mai vor implicarea cu orice preţ a sectorului privat

Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble a declarat că participarea creditorilor privaţi la cel de-al doilea pachet de salvare pentru Grecia ar trebui să fie voluntară, pentru a se evita apariţia unui eveniment de credit, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

Atitudinea este însă total diferită faţă de cea din urmă cu câteva săptămâni, când Schaeuble susţinea implicarea forţată a sectorului privat. Această atitudine a atras nemulţumirea BCE şi de aici au izvorât o serie de discuţii şi divergenţe care au dus Grecia din nou la un pas de marginea prăpastiei.

"Participarea trebuie să fie voluntară deoarece dacă nu este voluntară, conform regulilor de asigurare a creditului, ar reprezenta un eveniment de credit, ceea ce duce la retrogradarea imediată a ratingului Greciei", a spus Schaeuble.

El a atenţionat că investitorii privaţi, precum băncile, nu se pot baza pe stat pentru salvarea Greciei şi a îndemnat toate părţile implicate în negocierile pentru găsirea unui mod de a sprijini statul elen să îşi ducă singure poverile.

"Dacă nu putem evita o turnură dramatică a evenimentelor, atunci toată lumea va fi afectată", a spus oficialul german.