Pentru a face rost de bani, ţările cu probleme transformă Europa într-un adevărat bazar al activelor de stat

Premierul elen George Pa­pan­dreou a promis în 2009, pentru a atrage vo­tu­rile alegătorilor, că va anula un acord de vânzare a unei par­ticipaţii la cea mai mare companie de tele­co­municaţii din Grecia, Hellenic Tele­communi­cations Organi­za­tion (OTE), scrie Bloomberg.

Forţată să strângă bani, Grecia a vândut 10% din OTE către Deutsche Telekom la un preţ echivalent cu mai puţin de o treime din cât a plătit în 2009 compania germană ultima dată când a achiziţionat titluri ale operatorului telecom elen, scrie Bloom­berg. OTE controlează în Ro­mânia Rom­te­lecom şi subsidiarele locale ale opera­to­rului de teleco­municaţii mobile Cosmote şi retaileru­lui Germanos.

Vânzarea subliniază difi­cultăţile cu care se con­fruntă state europene împo­vărate cu datorii, pre­cum Grecia şi Irlanda, care speră să strângă până la 71,5 miliarde euro prin ceea ce repre­zin­tă cel mai mare "târg" pentru vânzarea activelor de stat din ultimul de­ceniu. Speran­ţele s-ar putea lovi de preferinţa in­vestitorilor pentru acti­vele mai profitabile din Asia şi de preţurile mai mici decât gu­ver­nele sunt dispuse să accepte, spun ana­liştii. Ame­ninţarea unui default al Greciei sau chiar a destrămării zonei euro sperie cum­pă­rătorii şi presează preţurile.

"Vânzările forţate într-o situaţie de criză de obicei nu se fac în condiţii bune pentru vân­zător. Fondurile de administrare a averilor investesc în active sigure, iar euro­penii iubesc China. Este greu de în­ţe­les cum Grecia va putea strânge atât de mulţi bani", a afirmat William Megginson, pro­fesor de finanţe la Universitatea din Okla­homa. El a consiliat guvernul italian în pri­vinţa mai multor privatizări făcute în perioada 2002-2007. Datoriile record acu­mu­late de Grecia, Spania, Irlanda şi Portu­ga­lia au pus la încercare unitatea Uniunii Euro­pene. Cu Grecia încapa­bilă să se îm­prumute din cauza ran­damentelor foarte ridi­cate pentru obli­gaţiuni cerute de inves­ti­tori, preşe­din­tele BCE Jean-Claude Trichet s-a opus efor­turilor de a pune în spa­tele de­ţi­nătorilor de obligaţiuni o parte din povara salvării statului elen prin restruc­turarea datoriilor. El a insistat în schimb pe vân­zarea activelor de stat ca parte a soluţiei.

Grecia, a cărei datorie depăşeşte 150% din PIB, s-a angajat să strângă suma record de 50 de miliarde de euro din înstrăinarea activelor de stat până în 2015. Printre aceste proprietăţi se numără un club de golf de pe insula Rhodos şi par­ticipaţii la compania na­ţională de gaze natu­rale.

Spania intenţionează să vândă parti­cipaţii la loteria de stat şi un ope­rator aero­portuar pentru a strânge 14 mld. euro în cea mai mare ac­ţiune de acest fel din is­toria sa. Por­tugalia şi Irlan­da vor să atragă 7,5 mld. euro.

Activele de stat scoa­se la vânzare de Irlanda cu­prind ferma de cai Na­tional Stud şi ac­ţiuni la Aer Lingus, al doilea mare ope­rator aerian irlandez. Toţi cumpărătorii vor căuta chilipiruri, avertizează băncile. "Problema este dacă vânzătorii vor obţine valoarea inte­grală. Guvernele vor primi un preţ co­rect, dar probabil nu la fel de mare cum ar fi primit dacă vânzările ar fi fost pregătite din timp", a spus David Sola, director executiv la banca de investiţii Houlihan Lokey.

Guvernele, care trebuie să reziste protes­te­lor sindicatelor care se opun vân­zărilor, nu vor să fie considerate vân­zători ieftini.

În pofida protestelor, programele de privatizări continuă. În Grecia, Papan­dreou a ales luna trecută băncile Deutsche Bank şi Credit Suisse pentru gestionarea unor vânzări, printre care 34% din compania de jocuri de noroc Opap, pachet cu o valoare de piaţă de 1,2 miliarde de euro. Citigroup ajută guvernul să găsească dezvoltatori pentru fostul aeroport al Atenei Helleni­kon, care stă pe un teren evaluat la patru miliarde de dolari.

Premierul Qatarului Hamad bin Jasim Al-Thani a declarat recent că discuţiile cu Grecia continuă după ce statul arab s-a an­ga­jat în septembrie să ia în considerare in­vestiţii de până la cinci miliarde de euro în turism, proiecte imobiliare şi pe alte pieţe greceşti.

Aceste vânzări vin în contextul în care investiţiile străine din Portugalia, Grecia şi Spania au scăzut anul trecut cu 10%. "Euro­pa s-ar putea să fi atins punctul cul­minant la capitolul destinaţii pentru in­ves­tiţii", a spus Marc Lhermitte, analist la Ernst & Young.

Vânzările din Europa se confruntă cu o competiţie în creştere din partea unor acţiuni de acelaşi fel din alte zone, apre­ciază analiştii. Unii dintre aceştia consideră că privatizările precum cea a loteriei spaniole ar putea avea mai mult succes decât vânzările de active.

Ei mai cred că unele active, printre care Opap, vor avea nevoie de regle­mentări noi pen­tru a câştiga încre­derea investi­to­rilor. Ac­ţiunile Opap au scăzut cu 32% după 28 mar­tie. Indicele general al bursei de la Atena este aproape de minimul ultimilor 14 ani.