România va avea emoţii la Consiliul European în dosarele Grecia şi Schengen

Reforma acordului Schengen şi soluţiile pentru criza elenă vor fi cele mai importante subiecte cu impact direct asupra României ce vor fi discutate la sfârşitul acestei săptămâni la Bruxelles în cadrul Consiliului European.

Consiliul, la care participă şi Traian Băsescu, are loc de două ori pe an şi reuneşte cei mai puternici oameni politici din UE, fiind întâlnirea la care se iau cele mai importante decizii economice şi politice la nivel european.

"La acest Consiliu România trebuie să stea alături de alte state din Europa de Sud-Est şi să încerce să oprească extinderea efectelor nedorite ale problemelor cu care se confruntă Grecia", spune Daniel Dăianu, profesor de economie şi fost ministru de finanţe.

Cu toate că liderii europeni prezenţi la Bruxelles se vor concentra pe găsirea de soluţii pentru a împiedica intrarea în default a economiei elene, pe agenda discuţiilor îşi va face loc şi problema migraţiei.

Negocierile privind migraţia vor avea loc în contextul în care la începutul acestui an statele cu ieşire la Marea Mediterană precum Italia, Franţa s-au confruntat cu valuri de emigranţi pe fondul revoltelor violente care au răvăşit ţările din nordul Africii.

Agenda oficială a înâlnirii privind migraţia prevede reforma prevederilor acordului Schengen. Economiile puternice din UE ar putea cere o concentrare pe reforma acordului înaintre ca spaţiul să mai primească noi membri, în timp ce România şi Bulgaria sunt direct interesate ca reforma acordului să aibă loc simultan cu extinderea acestui spaţiu.

Liderii europeni pregătesc şi un mecanism de salvgardare pentru spaţiul Schengen care ar putea intra în vigoare atunci când un anumit stat nu mai îndeplineşte condiţiile acordului. Mecanismul ar putea avea rolul de a opri temporar fluxurile migraţioniste atunci când acestea se intenstifică.

Nu este clar până acum cum va funcţiona acest mecanism, însă acesta ar putea implica reintroducerea temporară a controalelor la frontieră. În acest caz, este posibil ca aceste controale de frontieră temporare să fie impuse tuturor statelor membre, dar există şi posibilitatea de a se opta pentru o măsură de tip "cordon sanitar".

Spre exemplu, dacă ar avea loc un flux de imigranţi din nordul Africii către Franţa, o variantă ar fi ca toate statele din UE să impună temporar controale la frontieră, cealaltă variantă fiind ca doar ţările învecinate Franţei să ridice această "barieră".

Un alt subiect privind migraţia va fi suspendarea mecanismului de returnare a azilanţilor, sistem care stabileşte un set de reguli comune privind azilul la nivelul Uniunii Europene. Şi negocierile acestui subiect se anunţă tensionate pentru că economiile din nordul Europei sunt divizate faţă de cele din sud, în condiţiile în care azilanţii se îndreaptă cu precă­­dere către statele din nord odată ce primesc azil în alt stat din UE.

Ţările din nordul UE încearcă astfel să se păzească de un val de azilanţi, în timp ce economiile din sud, aflate sub presiunea imi­granţilor, sunt reticente în privinţa acestei măsuri.

Ce este pe agenda oficială a Consiliului European

• Politici economice: evaluarea progreselor făcute de statele membre ale UE prin programele naţionale de reformă.

• Migraţia: analiza prevederilor acordului Schengen şi posibila reformă a acestuia.

• Alte teme de discuţie: dosarul de aderare la UE al Croaţiei, Strategia Dunării.