JP Morgan: BNR poate prelua băncile elene dacă este cazul. Nu va fi nevoie, spune şeful Supravegherii

Sistemul bancar ar rămâne pe picioare chiar şi în cel mai negru scenariu, în care băncile elene ar fi atât de lovite de criza financiară încât ar fi forţate să renunţe la sub­sidiarele din străinătate, consideră ana­liştii de la Londra ai gigantului american JP Morgan Chase, care concluzionează astfel că leul a fost penalizat prea dur de pieţe.

"Chiar dacă sănătatea băncilor-mamă din Grecia se deteriorează până la punctul în care sunt nevoite să se retragă din România, sistemul bancar românesc va putea să facă faţă situaţiei. În primul rând, deşi băncile elene au o cotă de piaţă importantă, cei mai mari jucători sunt (controlaţi -n .red.) de austriecii de la Erste şi franceii de la SocGen. În al doilea rând, autorităţile au resursele necesare pentru a prelua subsidiarele băncilor elene şi să le revândă ulterior altor bănci străine", consideră analiştii JP Morgan.

Ei citează datele Băncii Reglementelor Internaţionale (BRI), care arată că expunerea băn­cilor elene pe piaţa locală reprezintă 13% din Produsul Intern Brut (PIB), una dintre cele mai înalte ponderi dintre ţările din regiune, după Bulgaria, cu 32% din PIB şi Serbia, cu 19% din PIB. Londonezii admit că expunerea consemnată de BRI include toate activele subsidiarelor locale, deşi o bună parte sunt finanţate local.

"Statutul Băncii Naţionale interzice de­ţinerea de participaţii în cadrul altor societăţilor comerciale, cu excepţia Monetăriei Statului şi Imprimeriei Naţionale. Raportul dă o soluţie, dar nu se va ajunge niciodată la aşa ceva, pentru că băncile (cu acţionariat elen - n. red.) nu au probleme în momentul de faţă. Doar simplul fapt că pui problema este o exagerare", spune Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR. Oficialii băncii centrale au subliniat în mai multe rânduri în ultima vreme că subsidiarele grecilor au un nivel de adecvare a fondurilor proprii de 15%, peste media sistemului şi cu mult peste pragul impus de 10%.

"Suma plasată de băncile-mamă din Grecia în România reprezintă în jur de 22% din totalul pasivelor externe ale sistemului bancar. Mai mult de jumătate este atrasă de o singură bancă, care săptămâna trecută a mai adus 100 de milioane de euro în ţară", spune Cinteză. Liniile de finanţare de la băncile elene s-ar ridica la puţin peste 5 mld. euro (circa 4% din PIB).

"Rezervele valutare ale BNR, de circa 30% din PIB, ar trebui să poată acoperi orice potenţială retragere de fonduri din ţară", concluzionează analiştii JP Morgan. În condiţiile în care BNR nu se poate implica direct în eventuala preluare a unei subsidiare, operaţiunea ar putea fi realizată de stat.

"Cel puţin urmărind piaţa internaţională în privinţa evoluţiei din Grecia, ne apropiem totuşi de un deznodământ rezonabil, pentru că nu poate fi fericit. Nu cred că se pune problema preluării lor de către stat în acest moment. Oricum, statul român ar trebui să vină cu nişte bani. Nu suntem, ca ţară, în situaţia să cumpărăm bănci", spune Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank, singura bancă mare rămasă în portofoliul statului.