Cu doi angajaţi ţine pe profit o fermă piscicolă în Arad unde se produc 40 tone de crap pe an

Autor: Mirabela Tiron 28.06.2011
Produce anual aproape 40 de tone de crap, 10 tone de peşte fitofag, dar şi alte specii de peşti într-o fermă piscicolă din apropierea Aradului, pe care le vinde pe piaţa locală către pescării sportive, dar şi în magazinele de peşte.


Iuliana Bodîrlău, 51 de ani, de profesie inginer horticol, conduce de 11 ani propria fermă piscicolă dezvoltată pe o suprafaţă totală de 115 hectare în satul Seleuş, amplasat în Câmpia Crişurilor, în judeţul Arad.

"Am început cu un bazin piscicol pe un singur hectar de teren, cumpărat în 1999 şi am ajuns la o fermă amplasată pe 115 hectare, fără nicio subvenţie de la stat, credit bancar sau bani europeni", susţine Iuliana Bodîrlău, care a înfiinţat în 2001 compania Elly-Di Company.

Ea a înfiinţat această micro­între­prindere după ce a cumpărat un hectar al unei foste ferme piscicole, pe care era deja amenajat un bazin pentru creşterea de peşte.

"Am investit în modernizarea acestui bazin şi ulterior toţi banii câştigaţi din vânzarea de peşte au fost reinvestiţi în dezvoltarea fermei piscicole", povesteşte antreprenoarea.

Anul trecut compania pe care o conduce şi în care lucrează doi angajaţi, alături de ea, a obţinut o cifră de afaceri de aproape 82.000 de lei (19.600 euro) şi un profit net de 1.800 de lei (430 euro) din acvacultura în ape dulci, potrivit da­telor de pe site-ul Registrului Comerţului.

Fermă pe 115 hectare

Antreprenoarea Iuliana Bodîrlău explică faptul că din cele 115 hectare, în exploatare se află doar 50-60 de hectare.

"Peştele este crescut în mod natural, în bazine alimentate gravitaţional şi permanent oxigenate, hrănit cu produse naturale din producţia proprie. Anual la ferma piscicolă se produc între 30 şi 40 de tone de crap, 10 tone de peşte fitofag, dar şi câteva tone de alte specii", a precizat proprietara fermei piscicole.

Iuliana Bodîrlău mai are în proprietate 50 de hectare de teren arabil, pe care l-a dat în arendă.

"Furajele pentru peşte vin din pro­ducţia pe acest teren, dar pe lângă acestea mai trebuie să cumpărăm furaje, chel­tuielile cu mâncarea pentru peşte ridicându-se la 70.000 de lei anual", a spus Bodîrlău.

Pe lângă costurile cu furajele (porumb, orz şi floare), mai sunt şi cele cu apa în care sunt crescuţi peştii.

"Plătim apa la metru cub. Extragem apă dintr-un canal, care se alimentează de la Crişul Alb."

Iuliana Bodîrlău susţine că nu cumpără "materialul de reproducere", acesta fiind produs în bazine speciale tot pe terenul pe care a dezvoltat ferma piscicolă.

Bazinele de peşte trebuie întreţinute, însă sunt puţini oameni interesaţi să lucreze într-o fermă piscicolă, după cum susţine antreprenoarea.

Vinde peştele în pescării sportive

Toată producţia de peşte este livrată în ţară, în special în oraşele Arad, Bihor şi Timişoara.

Un crap este livrat în magazinele de peşte sau în pescăriile sportive după ce ajunge la o greutate de două kilograme, adică după un ciclu de dezvoltare de trei ani.

"Am căutat puncte de desfacere în ţară şi nu în străinătate. Din cauză că nu primim niciun ajutor de la stat, nicio subvenţie pentru teren sau pentru ferma piscicolă, nu avem şanse să concurăm cu cehii sau ungurii, ce primesc subvenţii şi care ne invadează", a explicat ea.

Costul de producţie per kilogram de crap - 9,5 lei

Iuliana Bodîrlău a mai spus că în timp ce cehii vând pe piaţa românească kilo­gramul de crap cu 7 lei datorită sub­ven­ţiilor mari, costul unui kilogram de crap produs în ferma din Arad este de 9,5 lei.

În magazine kilogramul de crap se vinde chiar şi cu 16 lei.

"Nu putem să vindem peştele până când cehii nu îşi vând toată marfa", a spus ea. Iuliana Bodîrlău susţine că a avut intenţia de-a dezvolta ferma prin bani europeni, însă din cauza faptului că nu avea resursele financiare pentru asigu­rarea cofinanţării a renunţat la această idée. "Nu am vrut să asigur cofinanţarea prin credite bancare pentru că este riscant să te apuci să faci credite bancare în această perioadă", a declarat ea.

Întreprinzătoarea susţine că este foarte greu să dezvolţi un astfel de bu­siness, dar "trebuie să faci ceva ca să supravieţuieşti, iar acum cu criza a fost şi mai greu având în vedere că s-au scumpit furajele".

Cu toate acestea, încă de la înfiinţare, ferma piscicolă i-a adus profit, care a fost reinvestit constant în dezvoltarea busi­nessului.


Businessul în cifre